1
Cuvintele împăratului Lemuel. Învățătura pe care i-o dădea mama sa.
Cuvintele regelui Lemuel. Învățătura pe care i-a încredințat-o mama lui:
The words of King Lemuel—the revelation which his mother taught him:
2
Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun, fiul trupului meu? Ce să-ți spun, fiule, rodul juruințelor mele?
„Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun, fiul pântecului meu? Ce să-ți spun, fiul jurămintelor mele?
“Oh, my son! Oh, son of my womb! Oh, son of my vows!
3
Nu-ți da femeilor vlaga și dezmierdările tale celor ce pierd pe împărați.
Nu-ți da vlaga ta femeilor și nici dezmierdările tale celor ce distrug regii.
Don’t give your strength to women, nor your ways to that which destroys kings.
4
Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari;
Lemuel, nu se cuvine regilor, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,
It is not for kings, Lemuel, it is not for kings to drink wine, nor for princes to say, ‘Where is strong drink?’
5
ca nu cumva, bând, să uite legea și să calce drepturile tuturor celor nenorociți.
ca nu cumva, bând, să uite hotărârile legii și să încalce drepturile tuturor celor asupriți.
lest they drink, and forget the law, and pervert the justice due to anyone who is afflicted.
6
Dați băuturi tari celui ce piere și vin celui cu sufletul amărât,
Dați băuturi tari celui ce piere și vin celui ce are viața amară,
Give strong drink to him who is ready to perish, and wine to the bitter in soul.
7
ca să bea să-și uite sărăcia și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui.
ca să bea, să-și uite sărăcia și să nu-și mai aducă aminte de necazul lui.
Let him drink, and forget his poverty, and remember his misery no more.
8
Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți!
Deschide-ți gura în sprijinul celui mut, în apărarea drepturilor tuturor celor neajutorați.
Open your mouth for the mute, in the cause of all who are left desolate.
9
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără drepturile celui sărac și nevoiaș. Epilog: femeia cinstită
Open your mouth, judge righteously, and serve justice to the poor and needy.”
10
Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decât mărgăritarele.
Cine poate găsi o femeie cinstită? Valoarea ei este de departe mai mare decât a rubinelor.
Who can find a worthy woman? For her value is far above rubies.
11
Inima bărbatului se încrede în ea și nu duce lipsă de venituri.
Inima soțului ei se încrede în ea și nu-i va lipsi câștigul.
The heart of her husband trusts in her. He shall have no lack of gain.
12
Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale.
Ea îi face bine, nu rău, în toate zilele vieții ei.
She does him good, and not harm, all the days of her life.
13
Ea face rost de lână și de in și lucrează cu mâini harnice.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere, cu mâinile ei.
She seeks wool and flax, and works eagerly with her hands.
14
Ea este ca o corabie de negoț: de departe își aduce pâinea.
Ea este ca o corabie comercială, de departe își aduce hrana.
She is like the merchant ships. She brings her bread from afar.
15
Ea se scoală când este încă noapte și dă hrană casei sale și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
Ea se scoală când este încă întuneric, dă hrană celor din casa sa, și împarte sarcini servitoarelor sale.
She rises also while it is yet night, gives food to her household, and portions for her servant girls.
16
Se gândește la un ogor și-l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie.
Ea se gândește la un teren și îl cumpără, din venitul câștigat plantează o vie.
She considers a field, and buys it. With the fruit of her hands, she plants a vineyard.
17
Ea își încinge mijlocul cu putere și își oțelește brațele.
Ea se pregătește de lucru cu putere și își întărește brațele.
She arms her waist with strength, and makes her arms strong.
18
Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
Ea simte că afacerea îi merge bine și candela ei nu se stinge noaptea.
She perceives that her merchandise is profitable. Her lamp doesn’t go out by night.
19
Ea pune mâna pe furcă și degetele ei țin fusul.
Pune mâna pe furca de tors și prinde fusul cu degetele ei.
She lays her hands to the distaff, and her hands hold the spindle.
20
Ea își întinde mâna către cel nenorocit, își întinde brațul către cel lipsit.
Ea își deschide palma pentru cel sărac și își întinde mâinile către cel nevoiaș.
She opens her arms to the poor; yes, she extends her hands to the needy.
21
Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cârmâziu.
Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în haine stacojii.
She is not afraid of the snow for her household, for all her household are clothed with scarlet.
22
Ea își face învelitori, are haine de in subțire și purpură.
Ea își face așternuturi, are haine de in subțire și purpură.
She makes for herself carpets of tapestry. Her clothing is fine linen and purple.
23
Bărbatul ei este bine văzut la porți, când șade cu bătrânii țării.
Soțul ei este respectat la porțile cetății, când stă printre bătrânii țării.
Her husband is respected in the gates, when he sits among the elders of the land.
24
Ea face cămăși și le vinde și dă cingători negustorului.
Ea face haine de lână și le vinde, și oferă curele negustorilor.
She makes linen garments and sells them, and delivers sashes to the merchant.
25
Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă și râde de ziua de mâine.
Puterea și cinstea sunt îmbrăcămintea ei și râde de ziua de mâine.
Strength and dignity are her clothing. She laughs at the time to come.
26
Ea deschide gura cu înțelepciune și învățături plăcute îi sunt pe limbă.
Ea își deschide gura cu înțelepciune, iar pe limba ei sunt învățături plăcute.
She opens her mouth with wisdom. Kind instruction is on her tongue.
27
Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei și nu mănâncă pâinea lenevirii.
Ea veghează asupra căilor familiei sale și nu mănâncă pâinea lenevirii.
She looks well to the ways of her household, and doesn’t eat the bread of idleness.
28
Fiii ei se scoală și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală și-i aduce laude zicând:
Fiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei o laudă și el:
Her children rise up and call her blessed. Her husband also praises her:
29
„Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”
«Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!».
“Many women do noble things, but you excel them all.”
30
Dezmierdările sunt înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
Farmecul este înșelător și frumusețea este deșartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
Charm is deceitful, and beauty is vain; but a woman who fears Yahweh, she shall be praised.
31
Răsplătiți-o cu rodul muncii ei și faptele ei s-o laude la porțile cetății!
Apreciați-o pentru rodul muncii ei, iar faptele ei s-o laude la porțile cetății!“.
Give her of the fruit of her hands! Let her works praise her in the gates!
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii