1
Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel:
Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, zicând:
Now Yahweh’s word came to Jonah the son of Amittai, saying,
2
„Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, și strigă împotriva ei! Căci răutatea ei s-a suit până la Mine!”
„Ridică-te și du-te la Ninive, cetatea cea mare, și strigă împotriva ei, căci răutatea ei s-a suit până la Mine!“.
“Arise, go to Nineveh, that great city, and preach against it, for their wickedness has come up before me.”
3
Și Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de Fața Domnului. S-a coborât la Iafo și a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit prețul călătoriei și s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de Fața Domnului.
Dar Iona s-a ridicat ca să fugă la Tarșiș, departe de fața Domnului. El s-a dus la Iafo și a găsit acolo o corabie care mergea spre Tarșiș. După ce a plătit prețul călătoriei, s-a urcat în corabie ca să meargă împreună cu marinarii la Tarșiș, departe de fața Domnului.
But Jonah rose up to flee to Tarshish from the presence of Yahweh. He went down to Joppa, and found a ship going to Tarshish; so he paid its fare, and went down into it, to go with them to Tarshish from the presence of Yahweh.
4
Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic și a stârnit o mare furtună. Corabia amenința să se sfărâme.
Domnul, însă, a dezlănțuit pe mare un vânt năprasnic și, astfel, s-a stârnit o furtună atât de puternică, încât corabia amenința să se sfărâme.
But Yahweh sent out a great wind on the sea, and there was a mighty storm on the sea, so that the ship was likely to break up.
5
Corăbierii s-au temut, a strigat fiecare la dumnezeul lui și au aruncat în mare uneltele din corabie, ca s-o facă mai ușoară. Iona s-a coborât în fundul corabiei, s-a culcat și a adormit dus.
Marinarii s-au temut și fiecare a strigat către dumnezeul său, iar pentru a face corabia mai ușoară, au aruncat în mare uneltele care erau în ea. Iona, însă, coborâse în cala corabiei, unde se întinsese și adormise adânc.
Then the mariners were afraid, and every man cried to his god. They threw the cargo that was in the ship into the sea to lighten the ship. But Jonah had gone down into the innermost parts of the ship and he was laying down, and was fast asleep.
6
Cârmaciul s-a apropiat de el și i-a zis: „Ce dormi? Scoală-te și cheamă pe Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu va voi să se gândească la noi, și nu vom pieri!”
Căpitanul s-a apropiat de el și i-a zis: „Cum poți să dormi? Scoală-te și strigă către Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu Se va gândi la noi și nu vom pieri“.
So the ship master came to him, and said to him, “What do you mean, sleeper? Arise, call on your God! Maybe your God will notice us, so that we won’t perish.”
7
Și au zis unul către altul: „Veniți să tragem la sorți, ca să știm din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!” Au tras la sorți, și sorțul a căzut pe Iona.
Apoi fiecare i-a zis semenului său: „Haideți să tragem la sorți, ca să aflăm din cauza cui a venit peste noi nenorocirea aceasta“. Ei au tras la sorți, iar sorțul a căzut pe Iona.
They all said to each other, “Come! Let’s cast lots, that we may know who is responsible for this evil that is on us.” So they cast lots, and the lot fell on Jonah.
8
Atunci, ei i-au zis: „Spune-ne din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta? Ce meserie ai și de unde vii? Care îți este țara și din ce popor ești?”
Atunci ei l-au întrebat: ‒ Spune-ne, te rugăm, din cauza cui a venit peste noi această nenorocire? Care este meseria ta și de unde vii? Care este țara ta și din ce popor ești?
Then they asked him, “Tell us, please, for whose cause this evil is on us. What is your occupation? Where do you come from? What is your country? Of what people are you?”
9
El le-a răspuns: „Sunt evreu și mă tem de Domnul Dumnezeul cerurilor, care a făcut marea și uscatul!”
El le-a răspuns: ‒ Sunt evreu și mă tem de Domnul, Dumnezeul cerurilor, Care a făcut marea și uscatul!
He said to them, “I am a Hebrew, and I fear Yahweh, the God of heaven, who has made the sea and the dry land.”
10
Oamenii aceia au avut o mare teamă și i-au zis: „Pentru ce ai făcut lucrul acesta?” Căci oamenii aceia știau că fugea de Fața Domnului, pentru că le spusese el.
Bărbații aceia s-au temut foarte tare și l-au întrebat: ‒ Ce-ai făcut? (Ei aflaseră că fugea de fața Domnului, întrucât le spusese el acest lucru.)
Then the men were exceedingly afraid, and said to him, “What have you done?” For the men knew that he was fleeing from the presence of Yahweh, because he had told them.
11
Ei i-au zis: „Ce să-ți facem ca să se potolească marea față de noi?” Căci marea era din ce în ce mai înfuriată.
Marea era din ce în ce mai învolburată, astfel că ei l-au întrebat iarăși: ‒ Ce să-ți facem, pentru ca marea să se liniștească față de noi?
Then they said to him, “What shall we do to you, that the sea may be calm to us?” For the sea grew more and more stormy.
12
El le-a răspuns: „Luați-mă și aruncați-mă în mare, și marea se va liniști față de voi! Căci știu că din vina mea vine peste voi această mare furtună!”
El le-a răspuns: ‒ Luați-mă și aruncați-mă în mare, iar marea se va liniști față de voi, căci știu că din cauza mea a venit peste voi această furtună puternică!
He said to them, “Take me up, and throw me into the sea. Then the sea will be calm for you; for I know that because of me this great storm is on you.”
13
Oamenii aceștia vâsleau ca să ajungă la uscat, dar nu puteau, pentru că marea se întărâta tot mai mult împotriva lor.
Bărbații aceia au încercat totuși să vâslească pentru a se putea întoarce pe uscat, dar n-au reușit, căci marea se învolbura tot mai tare împotriva lor.
Nevertheless the men rowed hard to get them back to the land; but they could not, for the sea grew more and more stormy against them.
14
Atunci au strigat către Domnul și au zis: „Doamne, nu ne pierde din pricina vieții omului acestuia și nu ne împovăra cu sânge nevinovat! Căci Tu, Doamne, faci ce vrei!”
Atunci au strigat către Domnul și au zis: „O, Doamne, Te rugăm, nu ne lăsa să pierim din cauza vieții acestui om! Nu lăsa asupra noastră sânge nevinovat, căci Tu, Doamne, ai făcut așa cum Ți-a plăcut!“.
Therefore they cried to Yahweh, and said, “We beg you, Yahweh, we beg you, don’t let us die for this man’s life, and don’t lay on us innocent blood; for you, Yahweh, have done as it pleased you.”
15
Apoi au luat pe Iona și l-au aruncat în mare. Și furia mării s-a potolit.
Apoi l-au luat pe Iona și l-au aruncat în mare, iar marea și-a potolit furia.
So they took up Jonah and threw him into the sea; and the sea ceased its raging.
16
Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul și au adus Domnului o jertfă și I-au făcut juruințe.
Atunci bărbații aceia s-au temut foarte tare de Domnul. Ei I-au adus Domnului o jertfă și au făcut jurăminte.
Then the men feared Yahweh exceedingly; and they offered a sacrifice to Yahweh and made vows.
17
Domnul a trimis un pește mare să înghită pe Iona și Iona a stat în pântecele peștelui trei zile și trei nopți.
Domnul a trimis un pește mare să-l înghită pe Iona; și Iona a fost în pântecul peștelui timp de trei zile și trei nopți.
Yahweh prepared a huge fish to swallow up Jonah, and Jonah was in the belly of the fish three days and three nights.
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii