1
Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui decât un bogat cu buze stricate și nebun.
Mai mult prețuiește un sărac care trăiește în integritate decât cel cu vorbirea coruptă și nesăbuit.
Better is the poor who walks in his integrity than he who is perverse in his lips and is a fool.
2
Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău.
Nu este bine să ai dorință fără cunoaștere, iar cel ce acționează în grabă greșește.
It isn’t good to have zeal without knowledge, nor to be hasty with one’s feet and miss the way.
3
Nebunia omului îi sucește calea și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima lui.
Nebunia unui om îi corupe calea, apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.
The foolishness of man subverts his way; his heart rages against Yahweh.
4
Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.
Bogăția aduce mulți prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.
Wealth adds many friends, but the poor is separated from his friend.
5
Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit și cel ce spune minciuni nu va scăpa.
Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit și cel ce răspândește minciuni nu va scăpa.
A false witness shall not be unpunished. He who pours out lies shall not go free.
6
Omul darnic are mulți lingușitori și toți sunt prieteni cu cel ce dă daruri.
Mulți imploră bunăvoința unui om generos și toți sunt prieteni cu cel ce dă daruri.
Many will entreat the favor of a ruler, and everyone is a friend to a man who gives gifts.
7
Toți frații săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți.
Toți frații săracului îl urăsc; cu atât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El încearcă să le vorbească, dar ei îl evită.
All the relatives of the poor shun him; how much more do his friends avoid him! He pursues them with pleas, but they are gone.
8
Cine capătă înțelepciune își iubește sufletul; cine păstrează priceperea găsește fericirea.
Cine dobândește înțelepciunea își iubește sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.
He who gets wisdom loves his own soul. He who keeps understanding shall find good.
9
Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit și cel ce spune minciuni va pieri.
Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit și cel ce răspândește minciuni va pieri.
A false witness shall not be unpunished. He who utters lies shall perish.
10
Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puțin unui rob, să stăpânească peste voievozi.
Luxul nu este potrivit pentru un nesăbuit, cu atât mai puțin un sclav care stăpânește peste prinți.
Delicate living is not appropriate for a fool, much less for a servant to have rule over princes.
11
Înțelepciunea face pe om răbdător și este o cinste pentru el să uite greșelile.
Discernământul unui om îl face încet la mânie și este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.
The discretion of a man makes him slow to anger. It is his glory to overlook an offense.
12
Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă.
Mânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoința lui este ca roua ierbii.
The king’s wrath is like the roaring of a lion, but his favor is like dew on the grass.
13
Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, și o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna.
Un fiu nesăbuit este ruina tatălui său, iar o soție cicălitoare este ca picăturile de ploaie care cad continuu.
A foolish son is the calamity of his father. A wife’s quarrels are a continual dripping.
14
Casa și averea le moștenim de la părinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul.
Casa și averea sunt o moștenire de la părinți, dar o soție înțeleaptă este de la Domnul.
House and riches are an inheritance from fathers, but a prudent wife is from Yahweh.
15
Lenea te cufundă într-un somn adânc și sufletul molatic suferă de foame.
Lenea te cufundă într-un somn adânc și omul trândav suferă de foame.
Slothfulness casts into a deep sleep. The idle soul shall suffer hunger.
16
Cine păzește porunca își păzește sufletul; cine nu veghează asupra căii sale va muri.
Cine păzește porunca își păzește viața, dar cine disprețuiește căile Lui va muri.
He who keeps the commandment keeps his soul, but he who is contemptuous in his ways shall die.
17
Cine are milă de sărac împrumută pe Domnul, și El îi va răsplăti binefacerea.
Cine arată bunăvoință față de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.
He who has pity on the poor lends to Yahweh; he will reward him.
18
Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori!
Disciplinează-ți fiul cât mai este încă speranță, dar nu dori să-i provoci moartea.
Discipline your son, for there is hope; don’t be a willing party to his death.
19
Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa; căci, dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta.
Cel furios peste măsură trebuie să-și poarte pedeapsa, căci, dacă-l scapi de ea, va trebui să faci din nou lucrul acesta.
A hot-tempered man must pay the penalty, for if you rescue him, you must do it again.
20
Ascultă sfaturile și primește învățătura, ca să fii înțelept pe viitor!
Ascultă sfatul și primește îndrumarea, ca să ajungi înțelept la sfârșitul vieții tale.
Listen to counsel and receive instruction, that you may be wise in your latter end.
21
Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește.
Multe sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.
There are many plans in a man’s heart, but Yahweh’s counsel will prevail.
22
Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos.
Ceea ce este plăcut la un om este loialitatea lui și este mai bine să fii sărac decât mincinos.
That which makes a man to be desired is his kindness. A poor man is better than a liar.
23
Frica de Domnul duce la viață, și cel ce o are petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire.
Teama de Domnul duce la viață, iar cel ce o are înnoptează sătul, fără să fie vizitat de rău.
The fear of Yahweh leads to life, then contentment; he rests and will not be touched by trouble.
24
Leneșul își vâră mâna în strachină și n-o duce înapoi la gură.
Leneșul își întinde mâna în vas și n-o mai duce înapoi la gură.
The sluggard buries his hand in the dish; he will not so much as bring it to his mouth again.
25
Lovește pe batjocoritor și prostul se va face înțelept; mustră pe omul priceput și va înțelege știința!
Bate-l pe batjocoritor și cel naiv va deveni chibzuit; mustră-l pe cel priceput și va înțelege cunoașterea.
Flog a scoffer, and the simple will learn prudence; rebuke one who has understanding, and he will gain knowledge.
26
Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mama sa este un fiu care aduce rușine și ocară.
Cine își jefuiește tatăl și își alungă mama este un fiu care aduce rușine și dispreț.
He who robs his father and drives away his mother is a son who causes shame and brings reproach.
27
Încetează, fiule, să mai asculți învățătura, dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte.
Fiule, dacă vei înceta să asculți îndrumarea, te vei îndepărta de cuvintele cunoștinței!
If you stop listening to instruction, my son, you will stray from the words of knowledge.
28
Un martor stricat își bate joc de dreptate și gura celor răi înghite nelegiuirea.
Un martor de nimic își bate joc de justiție și gura celor răi înghite nelegiuirea.
A corrupt witness mocks justice, and the mouth of the wicked gulps down iniquity.
29
Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori și loviturile, pentru spinările nebunilor.
Judecățile sunt pregătite pentru batjocoritori și loviturile pentru spatele nesăbuiților.
Penalties are prepared for scoffers, and beatings for the backs of fools.
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii