1
Femeia înțeleaptă își zidește casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
Orice femeie înțeleaptă își zidește casa, dar cea nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
Every wise woman builds her house, but the foolish one tears it down with her own hands.
2
Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocotește.
Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește.
He who walks in his uprightness fears Yahweh, but he who is perverse in his ways despises him.
3
În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor.
Vorbirea nebunului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înțelepți sunt păziți de înseși buzele lor.
The fool’s talk brings a rod to his back, but the lips of the wise protect them.
4
Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roade.
Unde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belșug de roade.
Where no oxen are, the crib is clean, but much increase is by the strength of the ox.
5
Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
Un martor adevărat nu minte, dar un martor fals răspândește minciuni.
A truthful witness will not lie, but a false witness pours out lies.
6
Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor.
Batjocoritorul caută înțelepciunea, dar n-o găsește, însă, pentru cel priceput, este ușor să-și însușească știința.
A scoffer seeks wisdom, and doesn’t find it, but knowledge comes easily to a discerning person.
7
Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știința!
Depărtează-te de omul nesăbuit, pentru că nu vei găsi cunoștință pe buzele lui!
Stay away from a foolish man, for you won’t find knowledge on his lips.
8
Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși.
Înțelepciunea celui chibzuit îl ajută să-și înțeleagă calea, dar nebunia nesăbuiților este înșelătoare.
The wisdom of the prudent is to think about his way, but the folly of fools is deceit.
9
Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință.
Nebunii glumesc cu păcatul, dar între cei drepți este bunăvoință.
Fools mock at making atonement for sins, but among the upright there is good will.
10
Inima își cunoaște necazurile și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
Inima își cunoaște necazurile și niciun străin nu poate lua parte la bucuria ei.
The heart knows its own bitterness and joy; he will not share these with a stranger.
11
Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori.
Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor drepți va înflori.
The house of the wicked will be overthrown, but the tent of the upright will flourish.
12
Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.
Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului, dar la capătul ei se află căile morții.
There is a way which seems right to a man, but in the end it leads to death.
13
De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, și bucuria poate sfârși prin necaz.
Chiar și în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârși în întristare.
Even in laughter the heart may be sorrowful, and mirth may end in heaviness.
14
Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui și omul de bine se satură și el de ce este în el.
Cel cu inima rătăcită se va sătura de căile lui, dar omul bun va fi săturat cu ale lui.
The unfaithful will be repaid for his own ways; likewise a good man will be rewarded for his ways.
15
Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.
Cel naiv crede orice vorbă, dar cel chibzuit își gândește bine pașii.
A simple man believes everything, but the prudent man carefully considers his ways.
16
Înțeleptul se teme și se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică.
Cel înțelept se teme și se depărtează de rău, dar cel nesăbuit este mândru și încrezător.
A wise man fears and shuns evil, but the fool is hot headed and reckless.
17
Cine este iute la mânie face prostii, și omul plin de răutate se face urât.
Cel iute la mânie face prostii, și omul cu intenții rele este urât de alții.
He who is quick to become angry will commit folly, and a crafty man is hated.
18
Cei proști au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință.
Cei naivi moștenesc nebunie, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu multă cunoștință.
The simple inherit folly, but the prudent are crowned with knowledge.
19
Cei răi se pleacă înaintea celor buni, și cei nelegiuiți, înaintea porților celui neprihănit.
Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni și cei ticăloși se vor pleca la porțile celui drept.
The evil bow down before the good, and the wicked at the gates of the righteous.
20
Săracul este urât chiar și de prietenul său, dar bogatul are foarte mulți prieteni.
Săracul este urât chiar și de semenii lui, dar bogatul are mulți prieteni.
The poor person is shunned even by his own neighbor, but the rich person has many friends.
21
Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți.
Cel ce-și disprețuiește semenul păcătuiește, dar ferice de cel ce arată bunăvoință față de cei săraci.
He who despises his neighbor sins, but he who has pity on the poor is blessed.
22
În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar cei ce plănuiesc binele găsesc îndurare și credincioșie.
Don’t they go astray who plot evil? But love and faithfulness belong to those who plan good.
23
Oriunde se muncește este și câștig, dar oriunde numai se vorbește este lipsă.
În orice muncă grea există și un câștig, dar a spune doar cuvinte de pe buze duce numai la sărăcie.
In all hard work there is profit, but the talk of the lips leads only to poverty.
24
Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți, dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie.
Bogăția este o coroană pentru cei înțelepți, dar nebunia nesăbuiților rodește nebunie.
The crown of the wise is their riches, but the folly of fools crowns them with folly.
25
Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni.
Un martor adevărat salvează vieți, dar cel ce răspândește minciuni aduce înșelătoria.
A truthful witness saves souls, but a false witness is deceitful.
26
Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El și copiii lui au un loc de adăpost la El.
În teama de Domnul există o puternică încredere; El va fi un adăpost pentru fiii Lui.
In the fear of Yahweh is a secure fortress, and he will be a refuge for his children.
27
Frica de Domnul este un izvor de viață, ea ne ferește de cursele morții.
Teama de Domnul este un izvor de viață, îndepărtând omul de la capcanele morții.
The fear of Yahweh is a fountain of life, turning people from the snares of death.
28
Mulțimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului.
Poporul numeros este gloria regelui, dar, fără supuși, prințul este ruinat.
In the multitude of people is the king’s glory, but in the lack of people is the destruction of the prince.
29
Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute face multe prostii.
Cel încet la mânie are mare pricepere, dar cel iute la mânie înalță nebunia.
He who is slow to anger has great understanding, but he who has a quick temper displays folly.
30
O inimă liniștită este viața trupului, dar pizma este putrezirea oaselor.
O inimă liniștită este viața trupului, dar gelozia este putrezirea oaselor.
The life of the body is a heart at peace, but envy rots the bones.
31
Cine asuprește pe sărac batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.
Cine-l asuprește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul său, dar cine arată bunăvoință față de nevoiaș Îl onorează pe Dumnezeu.
He who oppresses the poor shows contempt for his Maker, but he who is kind to the needy honors him.
32
Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde.
Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept găsește adăpost chiar și în propria moarte.
The wicked is brought down in his calamity, but in death, the righteous has a refuge.
33
Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui priceput și se lasă cunoscută în mijlocul nesăbuiților.
Wisdom rests in the heart of one who has understanding, and is even made known in the inward part of fools.
34
Neprihănirea înalță pe un popor, dar păcatul este rușinea popoarelor.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este o rușine pentru orice popor.
Righteousness exalts a nation, but sin is a disgrace to any people.
35
Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.
Bunăvoința regelui este pentru slujitorul înțelept, dar mânia lui este pentru cel care-l face de rușine.
The king’s favor is toward a servant who deals wisely, but his wrath is toward one who causes shame.
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii