Biblia Online

Citire paralela: VDC, NTR, WEBUS

Versiuni:
Dimensiune text:
100%
Versiuni:
100%
#
Versiunea Dumitru Cornilescu
Noua Traducere in Limba Romana
World English Bible US
1
După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi:
După ce a terminat de spus toate aceste cuvinte, Isus le-a zis ucenicilor Săi:
When Jesus had finished all these words, he said to his disciples,
2
„Știți că după două zile vor fi Paștele; și Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!”
„Știți că peste două zile va fi Paștele, iar Fiul Omului va fi dat ca să fie răstignit“.
“You know that after two days the Passover is coming, and the Son of Man will be delivered up to be crucified.”
3
Atunci, preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii norodului s-au strâns în curtea marelui preot, care se numea Caiafa,
Atunci conducătorii preoților și bătrânii poporului s-au adunat în curtea marelui preot, numit Caiafa,
Then the chief priests, the scribes, and the elders of the people were gathered together in the court of the high priest, who was called Caiaphas.
4
și s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare.
și au plănuit să pună mâna pe Isus prin viclenie și să-L omoare.
They took counsel together that they might take Jesus by deceit and kill him.
5
Dar ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod.”
Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor“.
But they said, “Not during the feast, lest a riot occur among the people.”
6
Când era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul,
În timp ce Isus Se afla în Betania, în casa lui Simon, leprosul,
Now when Jesus was in Bethany, in the house of Simon the leper,
7
s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și, pe când stătea El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui.
s-a apropiat de El o femeie care avea un vas de alabastru cu parfum foarte scump. Ea a turnat parfumul pe capul Lui, în timp ce El stătea la masă.
a woman came to him having an alabaster jar of very expensive ointment, and she poured it on his head as he sat at the table.
8
Ucenicilor le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, și au zis: „Ce rost are risipa aceasta?
Dar ucenicii, văzând lucrul acesta, s-au indignat, zicând: „Pentru ce risipa aceasta?
But when his disciples saw this, they were indignant, saying, “Why this waste?
9
Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, și banii să se dea săracilor.”
Căci parfumul s-ar fi putut vinde scump, iar banii să fi fost dați săracilor“.
For this ointment might have been sold for much and given to the poor.”
10
Când a auzit Isus, le-a zis: „De ce faceți supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine.
Știind aceasta, Isus le-a zis: „De ce o necăjiți pe femeie? Căci ea a făcut o faptă bună față de Mine!
However, knowing this, Jesus said to them, “Why do you trouble the woman? She has done a good work for me.
11
Pentru că pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna.
Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna.
For you always have the poor with you, but you don’t always have me.
12
Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare.
Când a turnat acest parfum pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta ca să Mă pregătească pentru înmormântare.
For in pouring this ointment on my body, she did it to prepare me for burial.
13
Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta în toată lumea, se va spune și ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.”
Adevărat vă spun că, oriunde va fi proclamată Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut această femeie, în amintirea ei“.
Most certainly I tell you, wherever this Good News is preached in the whole world, what this woman has done will also be spoken of as a memorial of her.”
14
Atunci, unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoții cei mai de seamă
Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la conducătorii preoților.
Then one of the twelve, who was called Judas Iscariot, went to the chief priests
15
și le-a zis: „Ce vreți să-mi dați, și-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginți.
El a zis: „Ce vreți să-mi dați ca să-L dau pe mâna voastră?“. Ei i-au oferit treizeci de arginți.
and said, “What are you willing to give me if I deliver him to you?” So they weighed out for him thirty pieces of silver.
16
Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mâinile lor.
De atunci încolo el căuta un prilej potrivit ca să-L dea pe mâna lor.
From that time he sought opportunity to betray him.
17
În ziua dintâi a Praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus și I-au zis: „Unde vrei să-Ți pregătim să mănânci Paștele?”
În prima zi a Sărbătorii Azimelor, ucenicii au venit la Isus și L-au întrebat: Unde vrei să-Ți pregătim să mănânci jertfa de Paște?
Now on the first day of unleavened bread, the disciples came to Jesus, saying to him, “Where do you want us to prepare for you to eat the Passover?”
18
El le-a răspuns: „Duceți-vă în cetate la cutare om și spuneți-i: ‘Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape; voi face Paștele cu ucenicii Mei în casa ta.»’”
El a răspuns: Duceți-vă în cetate la un anumit om și spuneți-i: „Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape. Voi sărbători Paștele la tine, împreună cu ucenicii Mei»“.
He said, “Go into the city to a certain person, and tell him, ‘The Teacher says, “My time is at hand. I will keep the Passover at your house with my disciples.”’”
19
Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.
Ucenicii au făcut așa cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.
The disciples did as Jesus commanded them, and they prepared the Passover.
20
Seara, Isus a șezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi.
Când s-a înserat, Isus ședea la masă împreună cu cei doisprezece.
Now when evening had come, he was reclining at the table with the twelve disciples.
21
Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.”
În timp ce mâncau, Isus le-a zis: Adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.
As they were eating, he said, “Most certainly I tell you that one of you will betray me.”
22
Ei s-au întristat foarte mult și au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?”
Ei s-au întristat foarte tare și fiecare dintre ei a început să-L întrebe: Nu cumva sunt eu, Doamne?
They were exceedingly sorrowful, and each began to ask him, “It isn’t me, is it, Lord?”
23
Drept răspuns, El le-a zis: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde.
Dar Isus, răspunzând, a zis: Cel ce-și pune mâna în vas împreună cu Mine, acela Mă va trăda.
He answered, “He who dipped his hand with me in the dish will betray me.
24
Negreșit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!”
Într-adevăr, Fiul Omului Se duce după cum este scris cu privire la El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Era mai bine pentru acel om dacă nu s-ar fi născut!
The Son of Man goes even as it is written of him, but woe to that man through whom the Son of Man is betrayed! It would be better for that man if he had not been born.”
25
Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul și I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învățătorule?” „Da”, i-a răspuns Isus, „tu ești!”
Iuda, cel ce Îl trădase, a răspuns, zicând: Nu cumva sunt eu, Rabbi? Isus i-a zis: Tu ai spus-o!
Judas, who betrayed him, answered, “It isn’t me, is it, Rabbi?” He said to him, “You said it.”
26
Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat, a frânt-o și a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.”
În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o și le-a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați! Acesta este trupul Meu“.
As they were eating, Jesus took bread, gave thanks for it, and broke it. He gave to the disciples and said, “Take, eat; this is my body.”
27
Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beți toți din el,
Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit, l-a dat ucenicilor, zicând: „Beți toți din el,
He took the cup, gave thanks, and gave to them, saying, “All of you drink it,
28
căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor.
căci acesta este sângele Meu, sângele Noului Legământ, care este vărsat pentru mulți spre iertarea păcatelor.
for this is my blood of the new covenant, which is poured out for many for the remission of sins.
29
Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.”
Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua aceea, când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu“.
But I tell you that I will not drink of this fruit of the vine from now on, until that day when I drink it anew with you in my Father’s Kingdom.”
30
După ce au cântat cântarea, au ieșit în Muntele Măslinilor.
După ce au cântat un imn, au ieșit îndreptându-se spre Muntele Măslinilor.
When they had sung a hymn, they went out to the Mount of Olives.
31
Atunci, Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toți veți găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: ‘Voi bate Păstorul, și oile turmei vor fi risipite.’
Atunci Isus le-a zis: În noaptea aceasta toți veți avea îndoieli cu privire la Mine, pentru că este scris: „Voi lovi păstorul, și oile turmei vor fi risipite!“.
Then Jesus said to them, “All of you will be made to stumble because of me tonight, for it is written, ‘I will strike the shepherd, and the sheep of the flock will be scattered.’
32
Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.”
Dar, după învierea Mea, voi merge înaintea voastră în Galileea.
But after I am raised up, I will go before you into Galilee.”
33
Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Chiar dacă toți ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire.”
Petru, răspunzând, I-a zis: Chiar dacă toți vor avea îndoieli cu privire la Tine, eu niciodată nu voi avea!
But Peter answered him, “Even if all will be made to stumble because of you, I will never be made to stumble.”
34
„Adevărat îți spun”, i-a zis Isus, „că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.”
Isus i-a zis: Adevărat îți spun că în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.
Jesus said to him, “Most certainly I tell you that tonight, before the rooster crows, you will deny me three times.”
35
Petru I-a răspuns: „Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.” Și toți ucenicii au spus același lucru.
Petru I-a răspuns: Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda nicidecum de Tine! Și toți ucenicii au spus la fel.
Peter said to him, “Even if I must die with you, I will not deny you.” All of the disciples also said likewise.
36
Atunci, Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, și a zis ucenicilor: „Ședeți aici până Mă voi duce acolo să Mă rog.”
Atunci Isus S-a dus cu ei într-un loc numit Ghetsimani și le-a zis ucenicilor: Stați jos aici, până Mă voi duce acolo să Mă rog!
Then Jesus came with them to a place called Gethsemane, and said to his disciples, “Sit here, while I go there and pray.”
37
A luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se mâhnească foarte tare.
I-a luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se tulbure.
He took with him Peter and the two sons of Zebedee, and began to be sorrowful and severely troubled.
38
Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine.”
Atunci le-a zis: Sufletul Meu este foarte mâhnit, până la moarte! Rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine!
Then Jesus said to them, “My soul is exceedingly sorrowful, even to death. Stay here and watch with me.”
39
Apoi a mers puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și S-a rugat, zicând: „Tată, dacă este cu putință, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu.”
Și, mergând puțin mai înainte, S-a aruncat cu fața la pământ, rugându-Se și zicând: „Tată, dacă este posibil, să treacă de la Mine paharul acesta! Totuși, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu!“.
He went forward a little, fell on his face, and prayed, saying, “My Father, if it is possible, let this cup pass away from me; nevertheless, not what I desire, but what you desire.”
40
Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind și a zis lui Petru: „Ce, un ceas n-ați putut să vegheați împreună cu Mine!
Apoi a venit la ucenici, dar i-a găsit dormind. El i-a zis lui Petru: Așadar, n-ați putut veghea împreună cu Mine nici măcar o oră?
He came to the disciples and found them sleeping, and said to Peter, “What, couldn’t you watch with me for one hour?
41
Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.”
Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită! Duhul, într-adevăr, este dornic, dar trupul este neputincios.
Watch and pray, that you don’t enter into temptation. The spirit indeed is willing, but the flesh is weak.”
42
S-a depărtat a doua oară și S-a rugat, zicând: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!”
S-a îndepărtat a doua oară și S-a rugat din nou, zicând: „Tată, dacă acest pahar nu poate fi îndepărtat de la Mine fără să-l beau, facă-se voia Ta!“.
Again, a second time he went away and prayed, saying, “My Father, if this cup can’t pass away from me unless I drink it, your desire be done.”
43
S-a întors iarăși la ucenici și i-a găsit dormind; pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn.
A venit iarăși la ucenici și i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn.
He came again and found them sleeping, for their eyes were heavy.
44
I-a lăsat din nou, S-a depărtat și S-a rugat a treia oară, zicând aceleași cuvinte.
I-a lăsat iarăși, S-a îndepărtat și S-a rugat pentru a treia oară, zicând aceleași cuvinte.
He left them again, went away, and prayed a third time, saying the same words.
45
Apoi a venit la ucenici și le-a zis: „Dormiți de acum și odihniți-vă!… Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoșilor.
Atunci a venit la ucenici și le-a zis: Încă mai dormiți și vă odihniți? Iată, s-a apropiat ceasul! Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor.
Then he came to his disciples and said to them, “Are you still sleeping and resting? Behold, the hour is at hand, and the Son of Man is betrayed into the hands of sinners.
46
Sculați-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul.”
Sculați-vă! Să mergem! Iată că se apropie cel ce Mă trădează.
Arise, let’s be going. Behold, he who betrays me is at hand.”
47
Pe când vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții cei mai de seamă și de bătrânii norodului.
În timp ce El încă vorbea, iată că vine Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el o mare mulțime de oameni cu săbii și ciomege, trimiși de conducătorii preoților și de bătrânii poporului.
While he was still speaking, behold, Judas, one of the twelve, came, and with him a great multitude with swords and clubs, from the chief priests and elders of the people.
48
Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta eu, Acela este; să puneți mâna pe El!”
Trădătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe Care-L voi săruta, Acela este! Să puneți mâna pe El!“.
Now he who betrayed him had given them a sign, saying, “Whoever I kiss, he is the one. Seize him.”
49
Îndată, Iuda s-a apropiat de Isus și I-a zis: „Plecăciune, Învățătorule!” Și L-a sărutat.
El s-a apropiat imediat de Isus și a zis: Plecăciune, Rabbi! Și L-a sărutat îndelung pe obraji.
Immediately he came to Jesus, and said, “Greetings, Rabbi!” and kissed him.
50
Isus i-a zis: „Prietene, ce ai venit să faci, fă!” Atunci, oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus și L-au prins.
Isus i-a zis: Prietene, fă potrivit cu ceea ce ai venit să faci! Atunci ei s-au apropiat, au pus mâna pe Isus și L-au prins.
Jesus said to him, “Friend, why are you here?” Then they came and laid hands on Jesus, and took him.
51
Și unul din cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea.
Și iată că unul dintre cei ce erau cu Isus a întins mâna, și-a scos sabia și l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea.
Behold, one of those who were with Jesus stretched out his hand and drew his sword, and struck the servant of the high priest, and cut off his ear.
52
Atunci, Isus i-a zis: „Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri.
Însă Isus i-a zis: „Pune-ți sabia înapoi la locul ei, căci toți cei ce scot sabia, de sabie vor pieri!
Then Jesus said to him, “Put your sword back into its place, for all those who take the sword will die by the sword.
53
Crezi că n-aș putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
Sau crezi că n-aș putea să-L rog pe Tatăl Meu să Mă ajute și El Mi-ar pune alături chiar acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
Or do you think that I couldn’t ask my Father, and he would even now send me more than twelve legions of angels?
54
Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că așa trebuie să se întâmple?”
Dar cum s-ar mai împlini atunci Scripturile care spun că așa trebuie să se întâmple?“.
How then would the Scriptures be fulfilled that it must be so?”
55
În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În toate zilele ședeam în mijlocul vostru și învățam norodul în Templu, și n-ați pus mâna pe Mine.
În ceasul acela, Isus a zis mulțimilor: „Ați ieșit să Mă arestați cu săbii și ciomege, ca pe un răsculat? În fiecare zi ședeam în Templu și dădeam învățătură, dar n-ați pus mâna pe Mine!
In that hour Jesus said to the multitudes, “Have you come out as against a robber with swords and clubs to seize me? I sat daily in the temple teaching, and you didn’t arrest me.
56
Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească cele scrise prin proroci.” Atunci, toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.
Însă toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească scrierile profeților“. Atunci toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.
But all this has happened that the Scriptures of the prophets might be fulfilled.” Then all the disciples left him and fled.
57
Cei ce au prins pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrânii.
Atunci, cei ce au pus mâna pe Isus L-au adus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați cărturarii și bătrânii.
Those who had taken Jesus led him away to Caiaphas the high priest, where the scribes and the elders were gathered together.
58
Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru și a șezut jos cu aprozii, ca să vadă sfârșitul.
Petru L-a urmat de departe până la curtea marelui preot. Apoi a intrat înăuntru și s-a așezat împreună cu gărzile, ca să vadă care va fi sfârșitul.
But Peter followed him from a distance to the court of the high priest, and entered in and sat with the officers, to see the end.
59
Preoții cei mai de seamă, bătrânii și tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî.
Conducătorii preoților și întregul Sinedriu căutau vreo mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să-L poată condamna la moarte,
Now the chief priests, the elders, and the whole council sought false testimony against Jesus, that they might put him to death,
60
Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfățișat mulți martori mincinoși.
dar n-au găsit niciuna, deși veniseră mulți martori mincinoși. La urmă, au venit doi
and they found none. Even though many false witnesses came forward, they found none. But at last two false witnesses came forward
61
și au spus: „Acesta a zis: ‘Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu și să-l zidesc iarăși în trei zile.’”
care au spus: „Acesta a zis: «Eu pot să dărâm Templul lui Dumnezeu și să-l reconstruiesc în trei zile»“.
and said, “This man said, ‘I am able to destroy the temple of God, and to build it in three days.’”
62
Marele preot s-a sculat în picioare și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?”
Marele preot s-a ridicat și L-a întrebat: Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?
The high priest stood up and said to him, “Have you no answer? What is this that these testify against you?”
63
Isus tăcea. Și marele preot a luat cuvântul și I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.”
Dar Isus tăcea. Marele preot i-a zis: Te pun sub jurământ înaintea Dumnezeului celui Viu să ne spui dacă Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu!
But Jesus stayed silent. The high priest answered him, “I adjure you by the living God that you tell us whether you are the Christ, the Son of God.”
64
„Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii lui Dumnezeu și venind pe norii cerului.”
Isus i-a răspuns: Tu ai spus-o! Dar vă spun mai mult decât atât că, de acum încolo, Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului.
Jesus said to him, “You have said so. Nevertheless, I tell you, after this you will see the Son of Man sitting at the right hand of Power, and coming on the clouds of the sky.”
65
Atunci, marele preot și-a rupt hainele și a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum ați auzit hula Lui.
Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele, zicând: A blasfemiat! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum ați auzit blasfemia!
Then the high priest tore his clothing, saying, “He has spoken blasphemy! Why do we need any more witnesses? Behold, now you have heard his blasphemy.
66
Ce credeți?” Ei au răspuns: „Este vinovat, să fie pedepsit cu moartea.”
Ce părere aveți? Ei au răspuns, zicând: Merită să fie pedepsit cu moartea!
What do you think?” They answered, “He is worthy of death!”
67
Atunci, L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-au pălmuit,
Atunci L-au scuipat în față și L-au lovit. Unii L-au pălmuit,
Then they spat in his face and beat him with their fists, and some slapped him,
68
zicând: „Hristoase, prorocește-ne cine Te-a lovit!”
zicând: „Profețește-ne, Cristoase, cine este cel ce Te-a lovit?“.
saying, “Prophesy to us, you Christ! Who hit you?”
69
Petru însă ședea afară în curte. O slujnică a venit la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus Galileeanul!”
Petru însă stătea afară, în curte. O slujnică s-a apropiat de el, zicând: Și tu erai cu Isus galileeanul!
Now Peter was sitting outside in the court, and a maid came to him, saying, “You were also with Jesus, the Galilean!”
70
Dar el s-a lepădat înaintea tuturor și i-a zis: „Nu știu ce vrei să zici.”
Dar el a negat înaintea tuturor, zicând: Nu știu despre ce vorbești!
But he denied it before them all, saying, “I don’t know what you are talking about.”
71
Când a ieșit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică și a zis celor de acolo: „Și acesta era cu Isus din Nazaret.”
În timp ce se îndrepta spre poartă, l-a văzut o altă slujnică. Ea le-a zis celor de acolo: Acesta era cu Isus nazarineanul.
When he had gone out onto the porch, someone else saw him and said to those who were there, “This man also was with Jesus of Nazareth.”
72
El s-a lepădat iarăși, cu un jurământ, și a zis: „Nu cunosc pe Omul acesta!”
Dar el a negat din nou cu jurământ: Nu-L cunosc pe Omul Acesta!
Again he denied it with an oath, “I don’t know the man.”
73
Peste puțin, cei ce stăteau acolo s-au apropiat și au zis lui Petru: „Nu mai încape îndoială că și tu ești unul din oamenii aceia, căci și vorba te dă de gol.”
După puțin timp însă, cei ce stăteau acolo s-au apropiat și i-au zis lui Petru: Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci până și vorbirea te dă de gol!
After a little while those who stood by came and said to Peter, “Surely you are also one of them, for your speech makes you known.”
74
Atunci, el a început să se blesteme și să se jure, zicând: „Nu cunosc pe Omul acesta!” În clipa aceea a cântat cocoșul.
Atunci el a început să se blesteme și să jure, zicând: Nu-L cunosc pe Omul Acesta! Și imediat a cântat cocoșul.
Then he began to curse and to swear, “I don’t know the man!” Immediately the rooster crowed.
75
Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și a ieșit afară și a plâns cu amar.
Atunci Petru și-a adus aminte de cuvintele pe care i le spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori!“. Și, ieșind afară, a plâns mult.
Peter remembered the word which Jesus had said to him, “Before the rooster crows, you will deny me three times.” Then he went out and wept bitterly.
Matei 26 · VDC
Swipe pentru alta versiune
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi:
„Știți că după două zile vor fi Paștele; și Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!”
Atunci, preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii norodului s-au strâns în curtea marelui preot, care se numea Caiafa,
și s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare.
Dar ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod.”
Când era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul,
s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și, pe când stătea El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui.
Ucenicilor le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, și au zis: „Ce rost are risipa aceasta?
Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, și banii să se dea săracilor.”
Când a auzit Isus, le-a zis: „De ce faceți supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine.
Pentru că pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna.
Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare.
Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta în toată lumea, se va spune și ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.”
Atunci, unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoții cei mai de seamă
și le-a zis: „Ce vreți să-mi dați, și-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginți.
Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mâinile lor.
În ziua dintâi a Praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus și I-au zis: „Unde vrei să-Ți pregătim să mănânci Paștele?”
El le-a răspuns: „Duceți-vă în cetate la cutare om și spuneți-i: ‘Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape; voi face Paștele cu ucenicii Mei în casa ta.»’”
Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.
Seara, Isus a șezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi.
Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.”
Ei s-au întristat foarte mult și au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?”
Drept răspuns, El le-a zis: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde.
Negreșit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!”
Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul și I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învățătorule?” „Da”, i-a răspuns Isus, „tu ești!”
Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat, a frânt-o și a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.”
Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beți toți din el,
căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor.
Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.”
După ce au cântat cântarea, au ieșit în Muntele Măslinilor.
Atunci, Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toți veți găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: ‘Voi bate Păstorul, și oile turmei vor fi risipite.’
Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.”
Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Chiar dacă toți ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire.”
„Adevărat îți spun”, i-a zis Isus, „că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.”
Petru I-a răspuns: „Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.” Și toți ucenicii au spus același lucru.
Atunci, Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, și a zis ucenicilor: „Ședeți aici până Mă voi duce acolo să Mă rog.”
A luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se mâhnească foarte tare.
Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine.”
Apoi a mers puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și S-a rugat, zicând: „Tată, dacă este cu putință, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu.”
Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind și a zis lui Petru: „Ce, un ceas n-ați putut să vegheați împreună cu Mine!
Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.”
S-a depărtat a doua oară și S-a rugat, zicând: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!”
S-a întors iarăși la ucenici și i-a găsit dormind; pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn.
I-a lăsat din nou, S-a depărtat și S-a rugat a treia oară, zicând aceleași cuvinte.
Apoi a venit la ucenici și le-a zis: „Dormiți de acum și odihniți-vă!… Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoșilor.
Sculați-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul.”
Pe când vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții cei mai de seamă și de bătrânii norodului.
Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta eu, Acela este; să puneți mâna pe El!”
Îndată, Iuda s-a apropiat de Isus și I-a zis: „Plecăciune, Învățătorule!” Și L-a sărutat.
Isus i-a zis: „Prietene, ce ai venit să faci, fă!” Atunci, oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus și L-au prins.
Și unul din cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea.
Atunci, Isus i-a zis: „Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri.
Crezi că n-aș putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că așa trebuie să se întâmple?”
În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În toate zilele ședeam în mijlocul vostru și învățam norodul în Templu, și n-ați pus mâna pe Mine.
Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească cele scrise prin proroci.” Atunci, toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.
Cei ce au prins pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrânii.
Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru și a șezut jos cu aprozii, ca să vadă sfârșitul.
Preoții cei mai de seamă, bătrânii și tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî.
Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfățișat mulți martori mincinoși.
și au spus: „Acesta a zis: ‘Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu și să-l zidesc iarăși în trei zile.’”
Marele preot s-a sculat în picioare și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?”
Isus tăcea. Și marele preot a luat cuvântul și I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.”
„Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii lui Dumnezeu și venind pe norii cerului.”
Atunci, marele preot și-a rupt hainele și a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum ați auzit hula Lui.
Ce credeți?” Ei au răspuns: „Este vinovat, să fie pedepsit cu moartea.”
Atunci, L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-au pălmuit,
zicând: „Hristoase, prorocește-ne cine Te-a lovit!”
Petru însă ședea afară în curte. O slujnică a venit la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus Galileeanul!”
Dar el s-a lepădat înaintea tuturor și i-a zis: „Nu știu ce vrei să zici.”
Când a ieșit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică și a zis celor de acolo: „Și acesta era cu Isus din Nazaret.”
El s-a lepădat iarăși, cu un jurământ, și a zis: „Nu cunosc pe Omul acesta!”
Peste puțin, cei ce stăteau acolo s-au apropiat și au zis lui Petru: „Nu mai încape îndoială că și tu ești unul din oamenii aceia, căci și vorba te dă de gol.”
Atunci, el a început să se blesteme și să se jure, zicând: „Nu cunosc pe Omul acesta!” În clipa aceea a cântat cocoșul.
Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și a ieșit afară și a plâns cu amar.
După ce a terminat de spus toate aceste cuvinte, Isus le-a zis ucenicilor Săi:
„Știți că peste două zile va fi Paștele, iar Fiul Omului va fi dat ca să fie răstignit“.
Atunci conducătorii preoților și bătrânii poporului s-au adunat în curtea marelui preot, numit Caiafa,
și au plănuit să pună mâna pe Isus prin viclenie și să-L omoare.
Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor“.
În timp ce Isus Se afla în Betania, în casa lui Simon, leprosul,
s-a apropiat de El o femeie care avea un vas de alabastru cu parfum foarte scump. Ea a turnat parfumul pe capul Lui, în timp ce El stătea la masă.
Dar ucenicii, văzând lucrul acesta, s-au indignat, zicând: „Pentru ce risipa aceasta?
Căci parfumul s-ar fi putut vinde scump, iar banii să fi fost dați săracilor“.
Știind aceasta, Isus le-a zis: „De ce o necăjiți pe femeie? Căci ea a făcut o faptă bună față de Mine!
Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna.
Când a turnat acest parfum pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta ca să Mă pregătească pentru înmormântare.
Adevărat vă spun că, oriunde va fi proclamată Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut această femeie, în amintirea ei“.
Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la conducătorii preoților.
El a zis: „Ce vreți să-mi dați ca să-L dau pe mâna voastră?“. Ei i-au oferit treizeci de arginți.
De atunci încolo el căuta un prilej potrivit ca să-L dea pe mâna lor.
În prima zi a Sărbătorii Azimelor, ucenicii au venit la Isus și L-au întrebat: Unde vrei să-Ți pregătim să mănânci jertfa de Paște?
El a răspuns: Duceți-vă în cetate la un anumit om și spuneți-i: „Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape. Voi sărbători Paștele la tine, împreună cu ucenicii Mei»“.
Ucenicii au făcut așa cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.
Când s-a înserat, Isus ședea la masă împreună cu cei doisprezece.
În timp ce mâncau, Isus le-a zis: Adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.
Ei s-au întristat foarte tare și fiecare dintre ei a început să-L întrebe: Nu cumva sunt eu, Doamne?
Dar Isus, răspunzând, a zis: Cel ce-și pune mâna în vas împreună cu Mine, acela Mă va trăda.
Într-adevăr, Fiul Omului Se duce după cum este scris cu privire la El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Era mai bine pentru acel om dacă nu s-ar fi născut!
Iuda, cel ce Îl trădase, a răspuns, zicând: Nu cumva sunt eu, Rabbi? Isus i-a zis: Tu ai spus-o!
În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o și le-a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați! Acesta este trupul Meu“.
Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit, l-a dat ucenicilor, zicând: „Beți toți din el,
căci acesta este sângele Meu, sângele Noului Legământ, care este vărsat pentru mulți spre iertarea păcatelor.
Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua aceea, când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu“.
După ce au cântat un imn, au ieșit îndreptându-se spre Muntele Măslinilor.
Atunci Isus le-a zis: În noaptea aceasta toți veți avea îndoieli cu privire la Mine, pentru că este scris: „Voi lovi păstorul, și oile turmei vor fi risipite!“.
Dar, după învierea Mea, voi merge înaintea voastră în Galileea.
Petru, răspunzând, I-a zis: Chiar dacă toți vor avea îndoieli cu privire la Tine, eu niciodată nu voi avea!
Isus i-a zis: Adevărat îți spun că în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.
Petru I-a răspuns: Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda nicidecum de Tine! Și toți ucenicii au spus la fel.
Atunci Isus S-a dus cu ei într-un loc numit Ghetsimani și le-a zis ucenicilor: Stați jos aici, până Mă voi duce acolo să Mă rog!
I-a luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se tulbure.
Atunci le-a zis: Sufletul Meu este foarte mâhnit, până la moarte! Rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine!
Și, mergând puțin mai înainte, S-a aruncat cu fața la pământ, rugându-Se și zicând: „Tată, dacă este posibil, să treacă de la Mine paharul acesta! Totuși, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu!“.
Apoi a venit la ucenici, dar i-a găsit dormind. El i-a zis lui Petru: Așadar, n-ați putut veghea împreună cu Mine nici măcar o oră?
Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită! Duhul, într-adevăr, este dornic, dar trupul este neputincios.
S-a îndepărtat a doua oară și S-a rugat din nou, zicând: „Tată, dacă acest pahar nu poate fi îndepărtat de la Mine fără să-l beau, facă-se voia Ta!“.
A venit iarăși la ucenici și i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn.
I-a lăsat iarăși, S-a îndepărtat și S-a rugat pentru a treia oară, zicând aceleași cuvinte.
Atunci a venit la ucenici și le-a zis: Încă mai dormiți și vă odihniți? Iată, s-a apropiat ceasul! Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor.
Sculați-vă! Să mergem! Iată că se apropie cel ce Mă trădează.
În timp ce El încă vorbea, iată că vine Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el o mare mulțime de oameni cu săbii și ciomege, trimiși de conducătorii preoților și de bătrânii poporului.
Trădătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe Care-L voi săruta, Acela este! Să puneți mâna pe El!“.
El s-a apropiat imediat de Isus și a zis: Plecăciune, Rabbi! Și L-a sărutat îndelung pe obraji.
Isus i-a zis: Prietene, fă potrivit cu ceea ce ai venit să faci! Atunci ei s-au apropiat, au pus mâna pe Isus și L-au prins.
Și iată că unul dintre cei ce erau cu Isus a întins mâna, și-a scos sabia și l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea.
Însă Isus i-a zis: „Pune-ți sabia înapoi la locul ei, căci toți cei ce scot sabia, de sabie vor pieri!
Sau crezi că n-aș putea să-L rog pe Tatăl Meu să Mă ajute și El Mi-ar pune alături chiar acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
Dar cum s-ar mai împlini atunci Scripturile care spun că așa trebuie să se întâmple?“.
În ceasul acela, Isus a zis mulțimilor: „Ați ieșit să Mă arestați cu săbii și ciomege, ca pe un răsculat? În fiecare zi ședeam în Templu și dădeam învățătură, dar n-ați pus mâna pe Mine!
Însă toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească scrierile profeților“. Atunci toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.
Atunci, cei ce au pus mâna pe Isus L-au adus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați cărturarii și bătrânii.
Petru L-a urmat de departe până la curtea marelui preot. Apoi a intrat înăuntru și s-a așezat împreună cu gărzile, ca să vadă care va fi sfârșitul.
Conducătorii preoților și întregul Sinedriu căutau vreo mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să-L poată condamna la moarte,
dar n-au găsit niciuna, deși veniseră mulți martori mincinoși. La urmă, au venit doi
care au spus: „Acesta a zis: «Eu pot să dărâm Templul lui Dumnezeu și să-l reconstruiesc în trei zile»“.
Marele preot s-a ridicat și L-a întrebat: Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?
Dar Isus tăcea. Marele preot i-a zis: Te pun sub jurământ înaintea Dumnezeului celui Viu să ne spui dacă Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu!
Isus i-a răspuns: Tu ai spus-o! Dar vă spun mai mult decât atât că, de acum încolo, Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului.
Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele, zicând: A blasfemiat! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum ați auzit blasfemia!
Ce părere aveți? Ei au răspuns, zicând: Merită să fie pedepsit cu moartea!
Atunci L-au scuipat în față și L-au lovit. Unii L-au pălmuit,
zicând: „Profețește-ne, Cristoase, cine este cel ce Te-a lovit?“.
Petru însă stătea afară, în curte. O slujnică s-a apropiat de el, zicând: Și tu erai cu Isus galileeanul!
Dar el a negat înaintea tuturor, zicând: Nu știu despre ce vorbești!
În timp ce se îndrepta spre poartă, l-a văzut o altă slujnică. Ea le-a zis celor de acolo: Acesta era cu Isus nazarineanul.
Dar el a negat din nou cu jurământ: Nu-L cunosc pe Omul Acesta!
După puțin timp însă, cei ce stăteau acolo s-au apropiat și i-au zis lui Petru: Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci până și vorbirea te dă de gol!
Atunci el a început să se blesteme și să jure, zicând: Nu-L cunosc pe Omul Acesta! Și imediat a cântat cocoșul.
Atunci Petru și-a adus aminte de cuvintele pe care i le spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori!“. Și, ieșind afară, a plâns mult.
When Jesus had finished all these words, he said to his disciples,
“You know that after two days the Passover is coming, and the Son of Man will be delivered up to be crucified.”
Then the chief priests, the scribes, and the elders of the people were gathered together in the court of the high priest, who was called Caiaphas.
They took counsel together that they might take Jesus by deceit and kill him.
But they said, “Not during the feast, lest a riot occur among the people.”
Now when Jesus was in Bethany, in the house of Simon the leper,
a woman came to him having an alabaster jar of very expensive ointment, and she poured it on his head as he sat at the table.
But when his disciples saw this, they were indignant, saying, “Why this waste?
For this ointment might have been sold for much and given to the poor.”
However, knowing this, Jesus said to them, “Why do you trouble the woman? She has done a good work for me.
For you always have the poor with you, but you don’t always have me.
For in pouring this ointment on my body, she did it to prepare me for burial.
Most certainly I tell you, wherever this Good News is preached in the whole world, what this woman has done will also be spoken of as a memorial of her.”
Then one of the twelve, who was called Judas Iscariot, went to the chief priests
and said, “What are you willing to give me if I deliver him to you?” So they weighed out for him thirty pieces of silver.
From that time he sought opportunity to betray him.
Now on the first day of unleavened bread, the disciples came to Jesus, saying to him, “Where do you want us to prepare for you to eat the Passover?”
He said, “Go into the city to a certain person, and tell him, ‘The Teacher says, “My time is at hand. I will keep the Passover at your house with my disciples.”’”
The disciples did as Jesus commanded them, and they prepared the Passover.
Now when evening had come, he was reclining at the table with the twelve disciples.
As they were eating, he said, “Most certainly I tell you that one of you will betray me.”
They were exceedingly sorrowful, and each began to ask him, “It isn’t me, is it, Lord?”
He answered, “He who dipped his hand with me in the dish will betray me.
The Son of Man goes even as it is written of him, but woe to that man through whom the Son of Man is betrayed! It would be better for that man if he had not been born.”
Judas, who betrayed him, answered, “It isn’t me, is it, Rabbi?” He said to him, “You said it.”
As they were eating, Jesus took bread, gave thanks for it, and broke it. He gave to the disciples and said, “Take, eat; this is my body.”
He took the cup, gave thanks, and gave to them, saying, “All of you drink it,
for this is my blood of the new covenant, which is poured out for many for the remission of sins.
But I tell you that I will not drink of this fruit of the vine from now on, until that day when I drink it anew with you in my Father’s Kingdom.”
When they had sung a hymn, they went out to the Mount of Olives.
Then Jesus said to them, “All of you will be made to stumble because of me tonight, for it is written, ‘I will strike the shepherd, and the sheep of the flock will be scattered.’
But after I am raised up, I will go before you into Galilee.”
But Peter answered him, “Even if all will be made to stumble because of you, I will never be made to stumble.”
Jesus said to him, “Most certainly I tell you that tonight, before the rooster crows, you will deny me three times.”
Peter said to him, “Even if I must die with you, I will not deny you.” All of the disciples also said likewise.
Then Jesus came with them to a place called Gethsemane, and said to his disciples, “Sit here, while I go there and pray.”
He took with him Peter and the two sons of Zebedee, and began to be sorrowful and severely troubled.
Then Jesus said to them, “My soul is exceedingly sorrowful, even to death. Stay here and watch with me.”
He went forward a little, fell on his face, and prayed, saying, “My Father, if it is possible, let this cup pass away from me; nevertheless, not what I desire, but what you desire.”
He came to the disciples and found them sleeping, and said to Peter, “What, couldn’t you watch with me for one hour?
Watch and pray, that you don’t enter into temptation. The spirit indeed is willing, but the flesh is weak.”
Again, a second time he went away and prayed, saying, “My Father, if this cup can’t pass away from me unless I drink it, your desire be done.”
He came again and found them sleeping, for their eyes were heavy.
He left them again, went away, and prayed a third time, saying the same words.
Then he came to his disciples and said to them, “Are you still sleeping and resting? Behold, the hour is at hand, and the Son of Man is betrayed into the hands of sinners.
Arise, let’s be going. Behold, he who betrays me is at hand.”
While he was still speaking, behold, Judas, one of the twelve, came, and with him a great multitude with swords and clubs, from the chief priests and elders of the people.
Now he who betrayed him had given them a sign, saying, “Whoever I kiss, he is the one. Seize him.”
Immediately he came to Jesus, and said, “Greetings, Rabbi!” and kissed him.
Jesus said to him, “Friend, why are you here?” Then they came and laid hands on Jesus, and took him.
Behold, one of those who were with Jesus stretched out his hand and drew his sword, and struck the servant of the high priest, and cut off his ear.
Then Jesus said to him, “Put your sword back into its place, for all those who take the sword will die by the sword.
Or do you think that I couldn’t ask my Father, and he would even now send me more than twelve legions of angels?
How then would the Scriptures be fulfilled that it must be so?”
In that hour Jesus said to the multitudes, “Have you come out as against a robber with swords and clubs to seize me? I sat daily in the temple teaching, and you didn’t arrest me.
But all this has happened that the Scriptures of the prophets might be fulfilled.” Then all the disciples left him and fled.
Those who had taken Jesus led him away to Caiaphas the high priest, where the scribes and the elders were gathered together.
But Peter followed him from a distance to the court of the high priest, and entered in and sat with the officers, to see the end.
Now the chief priests, the elders, and the whole council sought false testimony against Jesus, that they might put him to death,
and they found none. Even though many false witnesses came forward, they found none. But at last two false witnesses came forward
and said, “This man said, ‘I am able to destroy the temple of God, and to build it in three days.’”
The high priest stood up and said to him, “Have you no answer? What is this that these testify against you?”
But Jesus stayed silent. The high priest answered him, “I adjure you by the living God that you tell us whether you are the Christ, the Son of God.”
Jesus said to him, “You have said so. Nevertheless, I tell you, after this you will see the Son of Man sitting at the right hand of Power, and coming on the clouds of the sky.”
Then the high priest tore his clothing, saying, “He has spoken blasphemy! Why do we need any more witnesses? Behold, now you have heard his blasphemy.
What do you think?” They answered, “He is worthy of death!”
Then they spat in his face and beat him with their fists, and some slapped him,
saying, “Prophesy to us, you Christ! Who hit you?”
Now Peter was sitting outside in the court, and a maid came to him, saying, “You were also with Jesus, the Galilean!”
But he denied it before them all, saying, “I don’t know what you are talking about.”
When he had gone out onto the porch, someone else saw him and said to those who were there, “This man also was with Jesus of Nazareth.”
Again he denied it with an oath, “I don’t know the man.”
After a little while those who stood by came and said to Peter, “Surely you are also one of them, for your speech makes you known.”
Then he began to curse and to swear, “I don’t know the man!” Immediately the rooster crowed.
Peter remembered the word which Jesus had said to him, “Before the rooster crows, you will deny me three times.” Then he went out and wept bitterly.