1
Iefta, Galaaditul, era un om viteaz. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta.
Iefta, ghiladitul, era un războinic viteaz. El era fiul unei prostituate. Iefta i se născuse lui Ghilad.
Now Jephthah the Gileadite was a mighty man of valor. He was the son of a prostitute. Gilead became the father of Jephthah.
2
Nevasta lui Galaad i-a născut fii, care, făcându-se mari, au izgonit pe Iefta și i-au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei.”
Soția lui Ghilad îi născuse și ea fii. Când fiii soției lui au crescut mari, l-au alungat pe Iefta și i-au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru pentru că ești fiul unei alte femei!“.
Gilead’s wife bore him sons. When his wife’s sons grew up, they drove Jephthah out and said to him, “You will not inherit in our father’s house, for you are the son of another woman.”
3
Și Iefta a fugit de la frații lui și a locuit în țara Tob. Niște oameni fără căpătâi s-au strâns la Iefta și făceau plimbări cu el.
Iefta a fugit dinaintea fraților săi și a locuit în țara Tob. Acolo, niște bărbați de nimic s-au adunat pe lângă Iefta și l-au însoțit.
Then Jephthah fled from his brothers and lived in the land of Tob. Outlaws joined up with Jephthah, and they went out with him.
4
După câtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel.
După câteva zile, fiii lui Amon au luptat împotriva lui Israel.
After a while, the children of Ammon made war against Israel.
5
Și pe când fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrânii Galaadului s-au dus să caute pe Iefta din țara Tob.
În timp ce fiii lui Amon se luptau cu Israel, bătrânii Ghiladului s-au dus să-l aducă pe Iefta din regatul Tob.
When the children of Ammon made war against Israel, the elders of Gilead went to get Jephthah out of the land of Tob.
6
Ei au zis lui Iefta: „Vino de fii căpetenia noastră și să batem pe fiii lui Amon.”
Ei i-au zis lui Iefta: ‒ Vino să ne fii conducător, ca să ne luptăm cu fiii lui Amon.
They said to Jephthah, “Come and be our chief, that we may fight with the children of Ammon.”
7
Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: „Nu m-ați urât voi și nu m-ați izgonit voi din casa tatălui meu? Pentru ce veniți la mine acum, când sunteți în strâmtorare?”
Dar Iefta le-a zis bătrânilor Ghiladului: ‒ Oare nu voi sunteți aceia care m-ați urât și m-ați alungat din familia tatălui meu? De ce ați venit la mine acum când sunteți în pericol?
Jephthah said to the elders of Gilead, “Didn’t you hate me, and drive me out of my father’s house? Why have you come to me now when you are in distress?”
8
Bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: „Ne întoarcem la tine acum ca să mergi cu noi, să bați pe fiii lui Amon și să fii căpetenia noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului.”
Bătrânii Ghiladului i-au răspuns lui Iefta: ‒ Ne întoarcem la tine pentru că am dori să vii cu noi și să lupți împotriva fiilor lui Amon. După aceea, tu vei fi căpetenia noastră, a tuturor locuitorilor Ghiladului!
The elders of Gilead said to Jephthah, “Therefore we have turned again to you now, that you may go with us and fight with the children of Ammon. You will be our head over all the inhabitants of Gilead.”
9
Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: „Dacă mă aduceți înapoi ca să bat pe fiii lui Amon și dacă Domnul îi va da înaintea mea, voi fi eu oare căpetenia voastră?”
Iefta le-a zis bătrânilor Ghiladului: ‒ Dacă mă aduceți înapoi ca să lupt împotriva fiilor lui Amon, și Domnul îi dă în mâna mea, voi deveni eu căpetenia voastră?
Jephthah said to the elders of Gilead, “If you bring me home again to fight with the children of Ammon, and Yahweh delivers them before me, will I be your head?”
10
Bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: „Domnul să ne audă și să judece dacă nu vom face ce spui.”
Bătrânii Ghiladului i-au răspuns lui Iefta: ‒ Domnul să fie martor între noi, dacă nu vom face întocmai cum ai zis!
The elders of Gilead said to Jephthah, “Yahweh will be witness between us. Surely we will do what you say.”
11
Și Iefta a pornit cu bătrânii Galaadului. Poporul l-a pus în fruntea lui și l-a așezat căpetenie, și Iefta a spus din nou înaintea Domnului, la Mițpa, toate cuvintele pe care le rostise. Înfrângerea amoniților
Iefta a plecat cu bătrânii Ghiladului, iar poporul l-a pus în fruntea lui drept căpetenie și conducător. Apoi Iefta a rostit din nou aceste cuvinte, înaintea Domnului, la Mițpa. Iefta îi învinge pe amoniți
Then Jephthah went with the elders of Gilead, and the people made him head and chief over them. Jephthah spoke all his words before Yahweh in Mizpah.
12
Iefta a trimis soli împăratului fiilor lui Amon ca să-i spună: „Ce ai cu mine de vii împotriva mea să faci război împotriva țării mele?”
După aceea, Iefta a trimis niște mesageri la regele fiilor lui Amon ca să-i spună: ‒ Ce ai cu mine, de ai venit să lupți împotriva țării mele?
Jephthah sent messengers to the king of the children of Ammon, saying, “What do you have to do with me, that you have come to me to fight against my land?”
13
Împăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta: „Pentru că Israel, când s-a suit din Egipt, a pus mâna pe țara mea, de la Arnon până la Iaboc și Iordan. Dă-mi-o înapoi acum de bunăvoie.”
Regele fiilor lui Amon le-a răspuns mesagerilor lui Iefta: ‒ Pentru că atunci când a venit din Egipt, Israel mi-a luat țara, de la Arnon până la Iabok și până la Iordan. Acum, înapoiază-mi-o pe cale pașnică!
The king of the children of Ammon answered the messengers of Jephthah, “Because Israel took away my land when he came up out of Egypt, from the Arnon even to the Jabbok, and to the Jordan. Now therefore restore that territory again peaceably.”
14
Iefta a trimis iarăși soli împăratului fiilor lui Amon
Iefta a trimis din nou mesageri regelui fiilor lui Amon
Jephthah sent messengers again to the king of the children of Ammon;
15
ca să-i spună: „Așa vorbește Iefta: ‘Israel n-a pus mâna pe țara Moabului, nici pe țara fiilor lui Amon.
ca să-i spună: ‒ Așa vorbește Iefta: „Nu Israel a luat țara Moabului și țara fiilor lui Amon
and he said to him, “Jephthah says: Israel didn’t take away the land of Moab, nor the land of the children of Ammon;
16
Căci, când s-a suit Israel din Egipt, a mers în pustie până la Marea Roșie și a ajuns la Cades.
pentru că, atunci când a ieșit din Egipt, Israel a mers prin deșert până la Marea Roșie și apoi și-a continuat drumul până la Kadeș.
but when they came up from Egypt, and Israel went through the wilderness to the Red Sea, and came to Kadesh,
17
Atunci, Israel a trimis soli împăratului Edomului ca să-i spună: «Lasă-mă să trec prin țara ta.» Dar împăratul Edomului n-a voit. A trimis și la împăratul Moabului, și nici el n-a vrut. Și Israel a rămas la Cades.
Israel a trimis atunci mesageri regelui Edomului, zicând: «Lasă-mă, te rog, să trec prin țara ta!». Dar regele Edomului nu i-a îngăduit. A mai trimis mesageri și regelui Moabului, dar nici acesta nu a acceptat. Astfel, Israel a rămas la Kadeș.
then Israel sent messengers to the king of Edom, saying, ‘Please let me pass through your land;’ but the king of Edom didn’t listen. In the same way, he sent to the king of Moab, but he refused; so Israel stayed in Kadesh.
18
Apoi a mers prin pustie, a ocolit țara Edomului și țara Moabului și a venit la răsăritul țării Moabului; au tăbărât dincolo de Arnon, fără să intre pe ținutul Moabului, căci Arnonul era hotarul Moabului.
Apoi au călătorit prin deșert, au înconjurat țara Edomului și țara Moabului, au ajuns în partea de est și și-au așezat tabăra dincoace de Arnon. Deci, n-au intrat în teritoriul Moabului, întrucât Arnon era granița cu Moabul.
Then they went through the wilderness, and went around the land of Edom, and the land of Moab, and came by the east side of the land of Moab, and they encamped on the other side of the Arnon; but they didn’t come within the border of Moab, for the Arnon was the border of Moab.
19
Israel a trimis soli lui Sihon, împăratul amoriților, împăratul Hesbonului. Și Israel i-a zis: «Lasă-mă să trec prin țara ta până la locul spre care mergem.»
Atunci Israel a trimis mesageri lui Sihon, regele amoriților, rege al Heșbonului. Israel i-a zis: «Lasă-ne, te rugăm, să trecem prin țara ta ca să ajungem la locul nostru!».
Israel sent messengers to Sihon king of the Amorites, the king of Heshbon; and Israel said to him, ‘Please let us pass through your land to my place.’
20
Dar Sihon n-a avut încredere în Israel, ca să-l lase să treacă pe ținutul lui, și-a strâns tot poporul, a tăbărât la Iahat și a luptat împotriva lui Israel.
Dar Sihon n-a avut încredere în Israel ca să-l lase să-i traverseze teritoriul, ci și-a mobilizat poporul, și-a așezat tabăra la Iahaț și s-a luptat cu Israel.
But Sihon didn’t trust Israel to pass through his border; but Sihon gathered all his people together, and encamped in Jahaz, and fought against Israel.
21
Domnul Dumnezeul lui Israel a dat pe Sihon și pe tot poporul lui în mâinile lui Israel, care i-a bătut. Israel a pus mâna pe toată țara amoriților care erau așezați în țara aceasta.
Însă Domnul, Dumnezeul lui Israel, l-a dat pe Sihon și pe toți oamenii săi în mâna lui Israel. Ei i-au învins și, astfel, Israel a luat în stăpânire tot teritoriul amoriților care locuiau în această țară.
Yahweh, the God of Israel, delivered Sihon and all his people into the hand of Israel, and they struck them. So Israel possessed all the land of the Amorites, the inhabitants of that country.
22
Au pus mâna pe tot ținutul amoriților, de la Arnon până la Iaboc și de la pustie până la Iordan.
Ei au moștenit tot teritoriul amoriților de la Arnon până la Iabok și din deșert până la Iordan.
They possessed all the border of the Amorites, from the Arnon even to the Jabbok, and from the wilderness even to the Jordan.
23
Și acum, când Domnul Dumnezeul lui Israel a izgonit pe amoriți dinaintea poporului Său Israel, tu să le stăpânești țara?
Acum, după ce Domnul, Dumnezeul lui Israel, i-a alungat pe amoriți dinaintea poporului Său Israel, tu să-i iei în stăpânire teritoriul?
So now Yahweh, the God of Israel, has dispossessed the Amorites from before his people Israel, and should you possess them?
24
Oare ce-ți dă în stăpânire dumnezeul tău, Chemoș, nu vei stăpâni? Și tot ce ne-a dat în stăpânire Domnul Dumnezeul nostru, înaintea noastră, noi să nu stăpânim?
Oare nu vei moșteni tu ceea ce îți dă în stăpânire zeul tău Chemoș? Deci, și noi îi vom lua în stăpânire pe toți cei alungați de Domnul, Dumnezeul nostru, dinaintea noastră!
Won’t you possess that which Chemosh your god gives you to possess? So whoever Yahweh our God has dispossessed from before us, them will we possess.
25
Ești tu mai bun decât Balac, fiul lui Țipor, împăratul Moabului? S-a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui?
Crezi că ești mai puternic decât Balak, fiul lui Țipor, regele Moabului? S-a certat el oare vreodată cu Israel sau s-a luptat el împotriva lui?
Now are you anything better than Balak the son of Zippor, king of Moab? Did he ever strive against Israel, or did he ever fight against them?
26
Iată că sunt trei sute de ani de când locuiește Israel la Hesbon și în satele din jurul lui, la Aroer și în satele din jurul lui și în toate cetățile care sunt pe malul Arnonului. Pentru ce nu i le-ați luat în tot timpul acesta?
Israel locuiește de trei sute de ani în Heșbon și în satele dimprejurul lui, în Aroer și în satele dimprejurul lui și în toate cetățile care sunt pe malurile Arnonului. De ce nu le-ați luat înapoi în tot acest timp?
Israel lived in Heshbon and its towns, and in Aroer and its towns, and in all the cities that are along the side of the Arnon for three hundred years! Why didn’t you recover them within that time?
27
Eu nu te-am supărat deloc, și rău te-ai purtat cu mine, făcându-mi război. Domnul să judece lucrul acesta. El să fie astăzi judecător între fiii lui Israel și fiii lui Amon.’”
Eu nu ți-am greșit cu nimic, iar tu îmi faci rău luptându-te cu mine. Domnul să judece astăzi! El să fie Judecător între fiii lui Israel și fiii lui Amon!“.
Therefore I have not sinned against you, but you do me wrong to war against me. May Yahweh the Judge be judge today between the children of Israel and the children of Ammon.”
28
Împăratul fiilor lui Amon n-a ascultat cuvintele pe care a trimis Iefta să i le spună. Fiica lui Iefta
Regele fiilor lui Amon n-a luat în seamă mesajul pe care i l-a trimis Iefta.
However, the king of the children of Ammon didn’t listen to the words of Jephthah which he sent him.
29
Duhul Domnului a venit peste Iefta. Iefta a străbătut Galaadul și Manase; a trecut la Mițpe, în Galaad, și din Mițpe, din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon.
Atunci Duhul Domnului a venit peste Iefta. El a străbătut Ghiladul și Manase, a trecut prin Mițpa Ghiladului și din Mițpa Ghiladului a înaintat împotriva fiilor lui Amon.
Then Yahweh’s Spirit came on Jephthah, and he passed over Gilead and Manasseh, and passed over Mizpah of Gilead, and from Mizpah of Gilead he passed over to the children of Ammon.
30
Iefta a făcut o juruință Domnului și a zis: „Dacă vei da în mâinile mele pe fiii lui Amon,
Iefta a făcut un jurământ Domnului, zicând: „Dacă îi vei da în mâna mea pe fiii lui Amon,
Jephthah vowed a vow to Yahweh, and said, “If you will indeed deliver the children of Ammon into my hand,
31
oricine va ieși pe porțile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită de la fiii lui Amon, va fi închinat Domnului și-l voi aduce ca ardere-de-tot.”
atunci ceea ce va ieși pe porțile casei mele, când mă voi întoarce în pace de la fiii lui Amon, va fi al Domnului și îl voi aduce ca ardere-de-tot!“.
then it shall be, that whatever comes out of the doors of my house to meet me when I return in peace from the children of Ammon, it shall be Yahweh’s, and I will offer it up for a burnt offering.”
32
Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon și Domnul i-a dat în mâinile lui.
Iefta a traversat spre fiii lui Amon ca să lupte împotriva lor și Domnul i-a dat în mâna lui.
So Jephthah passed over to the children of Ammon to fight against them; and Yahweh delivered them into his hand.
33
Le-a pricinuit o foarte mare înfrângere, de la Aroer până spre Minit, loc care cuprindea douăzeci de cetăți, și până la Abel-Cheramim. Și fiii lui Amon au fost smeriți înaintea copiilor lui Israel.
El i-a lovit de la Aroer până la intrarea în Minit, douăzeci de cetăți, provocând o mare înfrângere până la Abel-Cheramim. Astfel, fiii lui Amon au fost supuși înaintea fiilor lui Israel.
He struck them from Aroer until you come to Minnith, even twenty cities, and to Abelcheramim, with a very great slaughter. So the children of Ammon were subdued before the children of Israel.
34
Iefta s-a întors acasă la Mițpa. Și iată că fiică-sa i-a ieșit înainte cu timpane și jocuri. Ea era singurul lui copil; n-avea fii și nici altă fată.
Iefta s-a întors acasă, la Mițpa. Și iată că fata sa i-a ieșit în întâmpinare cu tamburine și dansuri. Ea era singurul lui copil. Nu mai avea niciun alt fiu și nicio altă fată.
Jephthah came to Mizpah to his house; and behold, his daughter came out to meet him with tambourines and with dances. She was his only child. Besides her he had neither son nor daughter.
35
Cum a văzut-o, el și-a rupt hainele și a zis: „Ah, fata mea, adânc mă lovești și mă tulburi! Am făcut o juruință Domnului și n-o pot întoarce.”
Când a văzut-o, și-a sfâșiat hainele și a zis: ‒ Vai, fata mea! Mă îndurerezi atât de tare! Ai ajuns asemenea celor ce mă tulbură. Mi-am deschis gura înaintea Domnului și nu pot să-mi retrag jurământul!
When he saw her, he tore his clothes, and said, “Alas, my daughter! You have brought me very low, and you are one of those who trouble me; for I have opened my mouth to Yahweh, and I can’t go back.”
36
Ea i-a zis: „Tată, ai făcut o juruință Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ți-a ieșit din gură, acum, când Domnul te-a răzbunat pe vrăjmașii tăi, pe fiii lui Amon.”
Ea i-a răspuns: ‒ Tată, dacă ți-ai deschis gura înaintea Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ți-a ieșit din gură, mai ales acum când Domnul te-a răzbunat pe fiii lui Amon, dușmanii tăi.
She said to him, “My father, you have opened your mouth to Yahweh; do to me according to that which has proceeded out of your mouth, because Yahweh has taken vengeance for you on your enemies, even on the children of Ammon.”
37
Și ea a zis tatălui său: „Atât îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă cobor în munți și să-mi plâng fecioria cu tovarășele mele.”
Apoi i-a zis tatălui său: ‒ Fă-mi însă favoarea aceasta! Lasă-mă singură două luni, ca să mă duc, să cobor înspre munți și să-mi plâng fecioria împreună cu prietenele mele!
Then she said to her father, “Let this thing be done for me. Leave me alone two months, that I may depart and go down on the mountains, and bewail my virginity, I and my companions.”
38
El a răspuns: „Du-te!” Și a lăsat-o slobodă două luni. Ea s-a dus cu tovarășele ei și și-a plâns fecioria pe munți.
El a răspuns: ‒ Du-te! Și a lăsat-o singură două luni. Ea s-a dus cu prietenele ei și și-a plâns fecioria în munți.
He said, “Go.” He sent her away for two months; and she departed, she and her companions, and mourned her virginity on the mountains.
39
După cele două luni, s-a întors la tatăl ei și el a împlinit cu ea juruința pe care o făcuse. Ea nu cunoscuse împreunarea cu bărbat. De atunci s-a făcut în Israel obiceiul
La sfârșitul celor două luni, s-a întors la tatăl ei, iar el i-a făcut potrivit cu jurământul pe care l-a rostit. Ea nu aparținuse niciunui bărbat. De atunci s-a format în Israel obiceiul
At the end of two months, she returned to her father, who did with her according to his vow which he had vowed. She was a virgin. It became a custom in Israel
40
că, în toți anii, fetele lui Israel se duc să prăznuiască pe fiica lui Iefta, Galaaditul, patru zile pe an.
ca, în fiecare an, fetele lui Israel s-o jelească pe fata ghiladitului Iefta timp de patru zile.
that the daughters of Israel went yearly to celebrate the daughter of Jephthah the Gileadite four days in a year.
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii