Biblia Online

Citire paralela: VDC, NTR, WEBUS

Versiuni:
Dimensiune text:
100%
Versiuni:
100%
#
Versiunea Dumitru Cornilescu
Noua Traducere in Limba Romana
World English Bible US
1
Iov a luat cuvântul și a zis:
Iov a răspuns și a zis:
Then Job answered,
2
„Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?
„Da, știu că așa este, dar poate un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?
“Truly I know that it is so, but how can man be just with God?
3
Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
Dacă s-ar certa cineva cu El, din o mie de întrebări, nu I-ar putea răspunde nici măcar la una.
If he is pleased to contend with him, he can’t answer him one time in a thousand.
4
Ale Lui sunt înțelepciunea și atotputernicia: cine I s-ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?
El are o inimă înțeleaptă și o putere mare. Cine I s-a împotrivit și a rămas teafăr?
God is wise in heart, and mighty in strength. Who has hardened himself against him and prospered?
5
El mută deodată munții și-i răstoarnă în mânia Sa.
El mută munții fără ca aceștia să știe, când îi răstoarnă în mânia Sa.
He removes the mountains, and they don’t know it, when he overturns them in his anger.
6
Zguduie pământul din temelia lui, de i se clatină stâlpii.
El face să se cutremure pământul din locul lui, și stâlpii lui tremură.
He shakes the earth out of its place. Its pillars tremble.
7
Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare; și ține stelele sub pecetea Lui.
El vorbește soarelui, iar acesta nu mai răsare; El pecetluiește lumina stelelor.
He commands the sun and it doesn’t rise, and seals up the stars.
8
Numai El întinde cerurile și umblă pe înălțimile mării.
El singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
He alone stretches out the heavens, and treads on the waves of the sea.
9
El a făcut Ursa-Mare, Luceafărul de seară și Ralițele și stelele din ținuturile de miazăzi.
El a făcut Ursul și Orionul, Pleiadele și constelațiile sudului.
He makes the Bear, Orion, and the Pleiades, and the rooms of the south.
10
El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr.
El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr.
He does great things past finding out; yes, marvelous things without number.
11
Iată, El trece pe lângă mine, și nu-L văd, Se duce, și nu-L zăresc.
Iată, El trece pe lângă mine și nu-L pot vedea, trece și nu-mi dau seama.
Behold, he goes by me, and I don’t see him. He passes on also, but I don’t perceive him.
12
Dacă apucă El, cine-L va opri? Cine-I va zice: ‘Ce faci?’
Iată, când El smulge ceva, cine-L poate opri? Cine-I poate spune: «Ce faci?».
Behold, he snatches away. Who can hinder him? Who will ask him, ‘What are you doing?’
13
Dumnezeu nu-Și întoarce mânia; sub El se pleacă toți sprijinitorii mândriei.
Dumnezeu nu-Și întoarce mânia; chiar și ajutoarele lui Rahab Îi sunt supuse.
“God will not withdraw his anger. The helpers of Rahab stoop under him.
14
Și eu cum să-I răspund? Ce cuvinte să aleg?
Deci, cum pot eu să-I răspund, cum pot să-mi aleg cuvintele înaintea Lui?
How much less will I answer him, and choose my words to argue with him?
15
Chiar dacă aș avea dreptate, nu I-aș răspunde. Nu pot decât să mă rog judecătorului.
Chiar dacă aș fi drept, nu I-aș putea răspunde, nu pot decât să caut bunăvoință la Judecătorul meu.
Though I were righteous, yet I wouldn’t answer him. I would make supplication to my judge.
16
Și chiar dacă m-ar asculta când Îl chem, tot n-aș putea crede că mi-a ascultat glasul –
Dacă L-aș chema la judecată și mi-ar răspunde, n-aș crede că mi-a ascultat glasul.
If I had called, and he had answered me, yet I wouldn’t believe that he listened to my voice.
17
El, care mă izbește ca într-o furtună, care îmi înmulțește fără pricină rănile,
El mă zdrobește printr-o furtună și-mi înmulțește rănile fără motiv.
For he breaks me with a storm, and multiplies my wounds without cause.
18
care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.
Nu mă lasă să-mi trag suflarea, ci mă satură cu lucruri amare.
He will not allow me to catch my breath, but fills me with bitterness.
19
Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?
Dacă este vorba de putere, iată, El este puternic. Dacă este vorba de judecată, cine mă va convoca?
If it is a matter of strength, behold, he is mighty! If of justice, ‘Who,’ says he, ‘will summon me?’
20
Oricâtă dreptate aș avea, gura mea mă va osândi și oricât de nevinovat aș fi, El mă va arăta ca vinovat.
Chiar dacă aș fi drept, gura mea mă va condamna; oricât de integru aș fi, El mă va dovedi vinovat.
Though I am righteous, my own mouth will condemn me. Though I am blameless, it will prove me perverse.
21
Nevinovat! Sunt, dar nu țin la viață, îmi disprețuiesc viața.
Sunt integru. Nu-mi pasă de mine. Îmi disprețuiesc viața.
I am blameless. I don’t respect myself. I despise my life.
22
Ce-mi pasă la urma urmei? Căci îndrăznesc s-o spun: El nimicește pe cel nevinovat ca și pe cel vinovat.
Mi-e totuna. De aceea zic: «El îl nimicește și pe cel integru și pe cel rău».
“It is all the same. Therefore I say he destroys the blameless and the wicked.
23
Și dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea…! Dar El râde de încercările celui nevinovat.
Și măcar de-ar aduce biciul imediat moartea… dar El Își bate joc de durerea celui nevinovat.
If the scourge kills suddenly, he will mock at the trial of the innocent.
24
Pământul este dat pe mâinile celui nelegiuit; El acoperă ochii judecătorilor – de nu El, apoi cine altul?
Când o țară este dată pe mâna celui rău, El acoperă ochii judecătorilor ei. Dacă nu El, atunci cine?
The earth is given into the hand of the wicked. He covers the faces of its judges. If not he, then who is it?
25
Zilele mele aleargă mai iuți decât un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;
Zilele mele sunt mai iuți decât alergătorul; zboară fără să fi văzut binele.
“Now my days are swifter than a runner. They flee away. They see no good.
26
trec ca și corăbiile cele iuți, ca vulturul care se repede asupra prăzii.
Trec ca o luntre de papirus pe apă, ca un vultur care se repede asupra prăzii.
They have passed away as the swift ships, as the eagle that swoops on the prey.
27
Dacă zic: ‘Vreau să-mi uit suferințele, să-mi las întristarea și să fiu voios’,
Dacă zic: «Îmi voi uita plângerea, îmi voi schimba înfățișarea și voi fi voios»,
If I say, ‘I will forget my complaint, I will put off my sad face, and cheer up,’
28
sunt îngrozit de toate durerile mele. Știu că nu mă vei scoate nevinovat.
atunci sunt îngrozit de toate durerile mele, pentru că știu că nu mă vei găsi nevinovat.
I am afraid of all my sorrows. I know that you will not hold me innocent.
29
Și dacă voi fi judecat vinovat, pentru ce să mă mai trudesc degeaba?
Dacă tot voi fi condamnat, de ce să mă mai trudesc degeaba?
I will be condemned. Why then do I labor in vain?
30
Chiar dacă m-aș spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aș curăți mâinile cu leșie,
Chiar dacă m-aș spăla cu apa zăpezii și mi-aș curăța mâinile cu leșie,
If I wash myself with snow, and cleanse my hands with lye,
31
Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi până și hainele de mine!
Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi și hainele de mine.
yet you will plunge me in the ditch. My own clothes will abhor me.
32
Căci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde și să mergem împreună la judecată.
Căci El nu este un om ca mine, ca să-I răspund, ca să mergem împreună la judecată.
For he is not a man, as I am, that I should answer him, that we should come together in judgment.
33
Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-și pună mâna peste noi amândoi.
Și nu se află nici măcar un mijlocitor între noi, care să-și pună mâinile peste noi amândoi,
There is no umpire between us, that might lay his hand on us both.
34
Să-Și tragă însă varga de deasupra mea și să nu mă mai tulbure spaima Lui.
ca astfel El să-Și dea la o parte nuiaua și să nu mă mai înspăimânte cu groaza Lui.
Let him take his rod away from me. Let his terror not make me afraid;
35
Atunci voi vorbi și nu mă voi teme de El. Altfel, nu sunt stăpân pe mine.
Atunci aș vorbi fără să mă mai tem de El, însă nu așa mi se întâmplă.
then I would speak, and not fear him, for I am not so in myself.
Iov 9 · VDC
Swipe pentru alta versiune
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
Iov a luat cuvântul și a zis:
„Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?
Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
Ale Lui sunt înțelepciunea și atotputernicia: cine I s-ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?
El mută deodată munții și-i răstoarnă în mânia Sa.
Zguduie pământul din temelia lui, de i se clatină stâlpii.
Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare; și ține stelele sub pecetea Lui.
Numai El întinde cerurile și umblă pe înălțimile mării.
El a făcut Ursa-Mare, Luceafărul de seară și Ralițele și stelele din ținuturile de miazăzi.
El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr.
Iată, El trece pe lângă mine, și nu-L văd, Se duce, și nu-L zăresc.
Dacă apucă El, cine-L va opri? Cine-I va zice: ‘Ce faci?’
Dumnezeu nu-Și întoarce mânia; sub El se pleacă toți sprijinitorii mândriei.
Și eu cum să-I răspund? Ce cuvinte să aleg?
Chiar dacă aș avea dreptate, nu I-aș răspunde. Nu pot decât să mă rog judecătorului.
Și chiar dacă m-ar asculta când Îl chem, tot n-aș putea crede că mi-a ascultat glasul –
El, care mă izbește ca într-o furtună, care îmi înmulțește fără pricină rănile,
care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.
Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?
Oricâtă dreptate aș avea, gura mea mă va osândi și oricât de nevinovat aș fi, El mă va arăta ca vinovat.
Nevinovat! Sunt, dar nu țin la viață, îmi disprețuiesc viața.
Ce-mi pasă la urma urmei? Căci îndrăznesc s-o spun: El nimicește pe cel nevinovat ca și pe cel vinovat.
Și dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea…! Dar El râde de încercările celui nevinovat.
Pământul este dat pe mâinile celui nelegiuit; El acoperă ochii judecătorilor – de nu El, apoi cine altul?
Zilele mele aleargă mai iuți decât un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;
trec ca și corăbiile cele iuți, ca vulturul care se repede asupra prăzii.
Dacă zic: ‘Vreau să-mi uit suferințele, să-mi las întristarea și să fiu voios’,
sunt îngrozit de toate durerile mele. Știu că nu mă vei scoate nevinovat.
Și dacă voi fi judecat vinovat, pentru ce să mă mai trudesc degeaba?
Chiar dacă m-aș spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aș curăți mâinile cu leșie,
Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi până și hainele de mine!
Căci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde și să mergem împreună la judecată.
Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-și pună mâna peste noi amândoi.
Să-Și tragă însă varga de deasupra mea și să nu mă mai tulbure spaima Lui.
Atunci voi vorbi și nu mă voi teme de El. Altfel, nu sunt stăpân pe mine.
Iov a răspuns și a zis:
„Da, știu că așa este, dar poate un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?
Dacă s-ar certa cineva cu El, din o mie de întrebări, nu I-ar putea răspunde nici măcar la una.
El are o inimă înțeleaptă și o putere mare. Cine I s-a împotrivit și a rămas teafăr?
El mută munții fără ca aceștia să știe, când îi răstoarnă în mânia Sa.
El face să se cutremure pământul din locul lui, și stâlpii lui tremură.
El vorbește soarelui, iar acesta nu mai răsare; El pecetluiește lumina stelelor.
El singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
El a făcut Ursul și Orionul, Pleiadele și constelațiile sudului.
El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr.
Iată, El trece pe lângă mine și nu-L pot vedea, trece și nu-mi dau seama.
Iată, când El smulge ceva, cine-L poate opri? Cine-I poate spune: «Ce faci?».
Dumnezeu nu-Și întoarce mânia; chiar și ajutoarele lui Rahab Îi sunt supuse.
Deci, cum pot eu să-I răspund, cum pot să-mi aleg cuvintele înaintea Lui?
Chiar dacă aș fi drept, nu I-aș putea răspunde, nu pot decât să caut bunăvoință la Judecătorul meu.
Dacă L-aș chema la judecată și mi-ar răspunde, n-aș crede că mi-a ascultat glasul.
El mă zdrobește printr-o furtună și-mi înmulțește rănile fără motiv.
Nu mă lasă să-mi trag suflarea, ci mă satură cu lucruri amare.
Dacă este vorba de putere, iată, El este puternic. Dacă este vorba de judecată, cine mă va convoca?
Chiar dacă aș fi drept, gura mea mă va condamna; oricât de integru aș fi, El mă va dovedi vinovat.
Sunt integru. Nu-mi pasă de mine. Îmi disprețuiesc viața.
Mi-e totuna. De aceea zic: «El îl nimicește și pe cel integru și pe cel rău».
Și măcar de-ar aduce biciul imediat moartea… dar El Își bate joc de durerea celui nevinovat.
Când o țară este dată pe mâna celui rău, El acoperă ochii judecătorilor ei. Dacă nu El, atunci cine?
Zilele mele sunt mai iuți decât alergătorul; zboară fără să fi văzut binele.
Trec ca o luntre de papirus pe apă, ca un vultur care se repede asupra prăzii.
Dacă zic: «Îmi voi uita plângerea, îmi voi schimba înfățișarea și voi fi voios»,
atunci sunt îngrozit de toate durerile mele, pentru că știu că nu mă vei găsi nevinovat.
Dacă tot voi fi condamnat, de ce să mă mai trudesc degeaba?
Chiar dacă m-aș spăla cu apa zăpezii și mi-aș curăța mâinile cu leșie,
Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi și hainele de mine.
Căci El nu este un om ca mine, ca să-I răspund, ca să mergem împreună la judecată.
Și nu se află nici măcar un mijlocitor între noi, care să-și pună mâinile peste noi amândoi,
ca astfel El să-Și dea la o parte nuiaua și să nu mă mai înspăimânte cu groaza Lui.
Atunci aș vorbi fără să mă mai tem de El, însă nu așa mi se întâmplă.
Then Job answered,
“Truly I know that it is so, but how can man be just with God?
If he is pleased to contend with him, he can’t answer him one time in a thousand.
God is wise in heart, and mighty in strength. Who has hardened himself against him and prospered?
He removes the mountains, and they don’t know it, when he overturns them in his anger.
He shakes the earth out of its place. Its pillars tremble.
He commands the sun and it doesn’t rise, and seals up the stars.
He alone stretches out the heavens, and treads on the waves of the sea.
He makes the Bear, Orion, and the Pleiades, and the rooms of the south.
He does great things past finding out; yes, marvelous things without number.
Behold, he goes by me, and I don’t see him. He passes on also, but I don’t perceive him.
Behold, he snatches away. Who can hinder him? Who will ask him, ‘What are you doing?’
“God will not withdraw his anger. The helpers of Rahab stoop under him.
How much less will I answer him, and choose my words to argue with him?
Though I were righteous, yet I wouldn’t answer him. I would make supplication to my judge.
If I had called, and he had answered me, yet I wouldn’t believe that he listened to my voice.
For he breaks me with a storm, and multiplies my wounds without cause.
He will not allow me to catch my breath, but fills me with bitterness.
If it is a matter of strength, behold, he is mighty! If of justice, ‘Who,’ says he, ‘will summon me?’
Though I am righteous, my own mouth will condemn me. Though I am blameless, it will prove me perverse.
I am blameless. I don’t respect myself. I despise my life.
“It is all the same. Therefore I say he destroys the blameless and the wicked.
If the scourge kills suddenly, he will mock at the trial of the innocent.
The earth is given into the hand of the wicked. He covers the faces of its judges. If not he, then who is it?
“Now my days are swifter than a runner. They flee away. They see no good.
They have passed away as the swift ships, as the eagle that swoops on the prey.
If I say, ‘I will forget my complaint, I will put off my sad face, and cheer up,’
I am afraid of all my sorrows. I know that you will not hold me innocent.
I will be condemned. Why then do I labor in vain?
If I wash myself with snow, and cleanse my hands with lye,
yet you will plunge me in the ditch. My own clothes will abhor me.
For he is not a man, as I am, that I should answer him, that we should come together in judgment.
There is no umpire between us, that might lay his hand on us both.
Let him take his rod away from me. Let his terror not make me afraid;
then I would speak, and not fear him, for I am not so in myself.