1
Marele preot a zis: „Așa stau lucrurile?”
Marele preot l-a întrebat: ‒ Așa stau lucrurile?
The high priest said, “Are these things so?”
2
Ștefan a răspuns: „Fraților și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se așeze în Haran.
El a răspuns: ‒ Frați și părinți, ascultați! Dumnezeul gloriei i S-a arătat tatălui nostru Avraam în timp ce era în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran,
He said, “Brothers and fathers, listen. The God of glory appeared to our father Abraham when he was in Mesopotamia, before he lived in Haran,
3
Și i-a zis: ‘Ieși din țara ta și din familia ta și du-te în țara pe care ți-o voi arăta.’
și i-a zis: „Ieși din țara ta și dintre rudeniile tale și vino în țara pe care ți-o voi arăta!“.
and said to him, ‘Get out of your land and away from your relatives, and come into a land which I will show you.’
4
El a ieșit atunci din țara haldeenilor și s-a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum.
Atunci el a ieșit din țara caldeenilor și a locuit în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a mutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum,
Then he came out of the land of the Chaldaeans and lived in Haran. From there, when his father was dead, God moved him into this land where you are now living.
5
Din țara aceea nu i-a dat nimic în stăpânire, nici măcar o palmă de loc, ci i-a făgăduit că i-o va da în stăpânire lui și seminței lui după el, măcar că n-avea niciun copil.
dar nu i-a dat în ea nicio moștenire, nici măcar o palmă de pământ, ci i-a promis că i-o va da ca proprietate lui și urmașilor lui, cu toate că nu avea niciun copil.
He gave him no inheritance in it, no, not so much as to set his foot on. He promised that he would give it to him for a possession, and to his offspring after him, when he still had no child.
6
Dumnezeu i-a spus că sămânța lui va locui într-o țară străină, va fi robită și va fi chinuită patru sute de ani.
Dumnezeu i-a spus că urmașii lui vor fi străini într-o țară străină, iar oamenii acelei țări îi vor subjuga și îi vor oprima timp de patru sute de ani.
God spoke in this way: that his offspring would live as aliens in a strange land, and that they would be enslaved and mistreated for four hundred years.
7
‘Dar neamul căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu’, a zis Dumnezeu. ‘După aceea, vor ieși și-Mi vor sluji în locul acesta.’
„Dar pe națiunea căreia îi vor sluji ei ca sclavi, o voi judeca Eu, a zis Dumnezeu, iar după aceea vor ieși de acolo și Îmi vor sluji Mie în locul acesta“.
‘I will judge the nation to which they will be in bondage,’ said God, ‘and after that they will come out and serve me in this place.’
8
Apoi i-a dat legământul tăierii împrejur, și astfel Avraam, când a născut pe Isaac, l-a tăiat împrejur în ziua a opta, Isaac a născut și a tăiat împrejur pe Iacov, și Iacov, pe cei doisprezece patriarhi.
Apoi i-a dat legământul circumciziei. Astfel, când i s-a născut Isaac, Avraam l-a circumcis în ziua a opta; apoi Isaac l-a circumcis pe Iacov, și Iacov pe cei doisprezece patriarhi.
He gave him the covenant of circumcision. So Abraham became the father of Isaac, and circumcised him the eighth day. Isaac became the father of Jacob, and Jacob became the father of the twelve patriarchs.
9
Iar patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vândut, ca să fie dus în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el
Patriarhii, fiind invidioși pe Iosif, l-au vândut în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el
“The patriarchs, moved with jealousy against Joseph, sold him into Egypt. God was with him
10
și l-a izbăvit din toate necazurile lui; i-a dat înțelepciune și trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l-a pus dregător peste Egipt și peste toată casa lui.
și l-a scăpat din toate necazurile lui. El i-a dat har și înțelepciune în prezența lui Faraon, regele Egiptului, care l-a pus conducător peste Egipt și peste toată casa lui.
and delivered him out of all his afflictions, and gave him favor and wisdom before Pharaoh, king of Egypt. He made him governor over Egypt and all his house.
11
A venit o foamete în tot Egiptul și Canaanul. Nevoia era mare, și părinții noștri nu găseau merinde.
A venit o foamete în întregul Egipt și în Canaan. Necazul era mare și strămoșii noștri nu găseau de mâncare.
Now a famine came over all the land of Egypt and Canaan, and great affliction. Our fathers found no food.
12
Iacov a auzit că în Egipt era grâu și a trimis pe părinții noștri întâiași dată acolo.
Iacov a auzit că în Egipt era grâu, așa că i-a trimis acolo pe strămoșii noștri pentru prima oară.
But when Jacob heard that there was grain in Egypt, he sent out our fathers the first time.
13
Și când au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de frații săi, și Faraon a aflat din ce neam era Iosif.
Când s-au dus a doua oară, Iosif li s-a făcut cunoscut fraților săi, iar Faraon a aflat despre neamul lui Iosif.
On the second time Joseph was made known to his brothers, and Joseph’s family was revealed to Pharaoh.
14
Apoi, Iosif a trimis să cheme pe tatăl său Iacov și pe toată familia lui, șaptezeci și cinci de suflete.
Apoi Iosif a trimis să fie chemat tatăl său Iacov, precum și întreaga familie, în număr de șaptezeci și cinci de suflete.
Joseph sent and summoned Jacob his father and all his relatives, seventy-five souls.
15
Iacov s-a coborât în Egipt, unde a murit, el și părinții noștri.
Și, astfel, Iacov s-a dus în Egipt, unde atât el, cât și strămoșii noștri au murit.
Jacob went down into Egypt and he died, himself and our fathers;
16
Și au fost strămutați la Sihem și puși în mormântul pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani de la fiii lui Emor, în Sihem.
Au fost mutați în Șechem și puși în mormântul pe care Avraam îl cumpărase cu argint de la fiii lui Hamor, în Șechem.
and they were brought back to Shechem and laid in the tomb that Abraham bought for a price in silver from the children of Hamor of Shechem.
17
Se apropia vremea când trebuia să se împlinească făgăduința pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut și s-a înmulțit în Egipt,
Cu cât se apropia vremea împlinirii promisiunii pe care Dumnezeu i-o făcuse lui Avraam, poporul creștea și se înmulțea tot mai mult în Egipt,
“But as the time of the promise came close which God had sworn to Abraham, the people grew and multiplied in Egypt,
18
până când s-a ridicat un alt împărat, care nu cunoștea pe Iosif.
până când peste Egipt s-a ridicat un alt „rege, care nu-l cunoscuse pe Iosif“.
until there arose a different king who didn’t know Joseph.
19
Împăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru și a chinuit pe părinții noștri, până acolo ca să-și lepede pruncii, ca să nu trăiască. Vremea lui Moise
Acesta ne-a exploatat cu viclenie poporul și i-a chinuit pe strămoșii noștri, forțându-i să-și abandoneze copilașii, ca să nu mai trăiască.
The same took advantage of our race and mistreated our fathers, and forced them to abandon their babies, so that they wouldn’t stay alive.
20
Pe vremea aceasta s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.
În vremea aceea s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit timp de trei luni în casa tatălui său,
At that time Moses was born, and was exceedingly handsome to God. He was nourished three months in his father’s house.
21
Și când a fost lepădat, l-a luat fiica lui Faraon și l-a crescut ca pe copilul ei.
iar când a fost așezat la vedere, pe malul râului, l-a luat fata lui Faraon și l-a crescut ca pe propriul ei fiu.
When he was abandoned, Pharaoh’s daughter took him up and reared him as her own son.
22
Moise a învățat toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic în cuvinte și în fapte.
Moise a fost educat în toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic în cuvinte și fapte.
Moses was instructed in all the wisdom of the Egyptians. He was mighty in his words and works.
23
El avea patruzeci de ani când i-a venit în inimă dorința să cerceteze pe frații săi, pe fiii lui Israel.
Pe vremea când avea în jur de patruzeci de ani, i-a venit în inimă dorința să-i viziteze pe frații săi, pe fiii lui Israel.
But when he was forty years old, it came into his heart to visit his brothers, the children of Israel.
24
A văzut pe unul din ei suferind nedreptate, i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit și a omorât pe egiptean.
A văzut pe unul căruia i se făcea o nedreptate și i-a luat apărarea. El l-a răzbunat pe cel asuprit, ucigându-l pe egiptean.
Seeing one of them suffer wrong, he defended him and avenged him who was oppressed, striking the Egyptian.
25
Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu, prin mâna lui, le va da izbăvirea, dar n-au priceput.
Credea că frații săi vor înțelege că Dumnezeu le va da eliberarea prin mâna lui, însă ei n-au înțeles.
He supposed that his brothers understood that God, by his hand, was giving them deliverance; but they didn’t understand.
26
A doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor și i-a îndemnat la pace. ‘Oamenilor’, a zis el, ‘voi sunteți frați; de ce vă nedreptățiți unul pe altul?’
În ziua următoare, i-a văzut pe doi bătându-se și i-a îndemnat la pace, zicând: „Oamenilor, voi sunteți frați. De ce vă faceți rău unul altuia?“.
“The day following, he appeared to them as they fought, and urged them to be at peace again, saying, ‘Sirs, you are brothers. Why do you wrong one another?’
27
Dar cel ce nedreptățea pe aproapele său l-a îmbrâncit și i-a zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător peste noi?
Dar cel ce-i făcea rău semenului său l-a împins și i-a zis: „Cine te-a pus pe tine conducător și judecător peste noi?
But he who did his neighbor wrong pushed him away, saying, ‘Who made you a ruler and a judge over us?
28
Vrei să mă omori și pe mine cum ai omorât ieri pe egiptean?’
Vrei să mă ucizi și pe mine așa cum l-ai ucis ieri pe egiptean?“.
Do you want to kill me as you killed the Egyptian yesterday?’
29
La auzul acestor vorbe, Moise a fugit și s-a dus de a locuit ca străin în pământul Madian, unde a născut doi fii.
Când a auzit aceasta, Moise a fugit și a locuit ca străin în țara Midian, unde i s-au născut doi fii.
Moses fled at this saying, and became a stranger in the land of Midian, where he became the father of two sons.
30
Peste patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug.
După ce au trecut patruzeci de ani, i s-a arătat un Înger în deșertul muntelui Sinai, într-o flacără de foc care ieșea dintr-un rug.
“When forty years were fulfilled, an angel of the Lord appeared to him in the wilderness of Mount Sinai, in a flame of fire in a bush.
31
Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta și, pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului,
Când a văzut rugul, Moise a rămas uimit de priveliștea aceea și, în timp ce se apropia ca să se uite cu atenție, glasul Domnului i-a vorbit astfel:
When Moses saw it, he wondered at the sight. As he came close to see, the voice of the Lord came to him,
32
care i-a zis: ‘Eu sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.’ Și Moise, tremurând, n-a îndrăznit să se uite.
„Eu sunt Dumnezeul strămoșilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov!“. Moise tremura și nu îndrăznea să se uite.
‘I am the God of your fathers: the God of Abraham, the God of Isaac, and the God of Jacob.’ Moses trembled and dared not look.
33
Domnul i-a zis: ‘Scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt.
Domnul i-a zis: „Dă-ți jos sandalele din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt!
The Lord said to him, ‘Take off your sandals, for the place where you stand is holy ground.
34
Am văzut suferința poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele și M-am coborât să-i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimite în Egipt.’
Am văzut asuprirea poporului Meu care este în Egipt și i-am auzit geamătul, așa că M-am coborât să-l eliberez. Acum, vino, căci te voi trimite în Egipt!“.
I have surely seen the affliction of my people who are in Egypt, and have heard their groaning. I have come down to deliver them. Now come, I will send you into Egypt.’
35
Pe acest Moise de care se lepădaseră ei, când au zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător?’ Dumnezeu l-a trimis ca stăpânitor și izbăvitor, cu ajutorul îngerului, care i se arătase în rug.
Pe acest Moise – de care ei se lepădaseră, zicând: „Cine te-a pus pe tine conducător și judecător?“ – Dumnezeu l-a trimis drept conducător și eliberator, cu ajutorul Îngerului care i S-a arătat în rug.
“This Moses whom they refused, saying, ‘Who made you a ruler and a judge?’—God has sent him as both a ruler and a deliverer by the hand of the angel who appeared to him in the bush.
36
El i-a scos din Egipt și a făcut minuni și semne în Egipt, la Marea Roșie și în pustie, patruzeci de ani.
El i-a scos din Egipt și a făcut minuni și semne în țara Egiptului, la Marea Roșie și în deșert, timp de patruzeci de ani.
This man led them out, having worked wonders and signs in Egypt, in the Red Sea, and in the wilderness for forty years.
37
Acest Moise a zis fiilor lui Israel: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre frații voștri un proroc ca mine: de el să ascultați.’
El este același Moise care le-a spus fiilor lui Israel: „Dumnezeu vă va ridica dintre frații voștri un Profet asemenea mie“.
This is that Moses who said to the children of Israel, ‘The Lord our God will raise up a prophet for you from among your brothers, like me.’
38
El este acela care, în adunarea israeliților din pustie, cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.
El este acela care a fost în adunarea poporului, în deșert, împreună cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu strămoșii noștri. Și el este cel care a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.
This is he who was in the assembly in the wilderness with the angel that spoke to him on Mount Sinai, and with our fathers, who received living revelations to give to us,
39
Părinții noștri n-au vrut să-l asculte, ci l-au nesocotit și, în inimile lor, s-au întors spre Egipt
Strămoșii noștri însă n-au vrut să-l asculte, ci l-au respins și, în inimile lor, s-au întors în Egipt.
to whom our fathers wouldn’t be obedient, but rejected him and turned back in their hearts to Egypt,
40
și au zis lui Aaron: ‘Fă-ne niște dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut.’
Ei i-au spus lui Aaron: „Fă-ne niște dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s-a întâmplat cu acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului“.
saying to Aaron, ‘Make us gods that will go before us, for as for this Moses who led us out of the land of Egypt, we don’t know what has become of him.’
41
Și în zilele acelea, au făcut un vițel, au adus jertfă idolului și s-au bucurat de lucrul mâinilor lor.
Și în zilele acelea și-au făcut un vițel, au adus jertfă acelui idol și s-au bucurat de lucrările mâinilor lor.
They made a calf in those days, and brought a sacrifice to the idol, and rejoiced in the works of their hands.
42
Atunci, Dumnezeu S-a întors de la ei și i-a dat să se închine oștirii cerului, după cum este scris în cartea prorocilor: ‘Mi-ați adus voi vite junghiate și jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?
Atunci Dumnezeu S-a întors de la ei și i-a lăsat în voia lor, ca să slujească armatei cerului, așa cum este scris în Cartea profeților: „Mi-ați adus voi jertfe și ofrande timp de patruzeci de ani în deșert, Casă a lui Israel?
But God turned away and gave them up to serve the army of the sky, as it is written in the book of the prophets, ‘Did you offer to me slain animals and sacrifices forty years in the wilderness, O house of Israel?
43
Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe care le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.’
Ați purtat cortul lui Moloh și steaua dumnezeului vostru Refan, chipurile pe care vi le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi duce în captivitate dincolo de Babilon!“.
You took up the tabernacle of Moloch, the star of your god Rephan, the figures which you made to worship, so I will carry you away beyond Babylon.’
44
Părinții noștri aveau în pustie cortul întâlnirii, așa cum îl rânduise Cel ce a spus lui Moise să-l facă după chipul pe care-l văzuse.
Cortul Mărturiei era cu strămoșii noștri în deșert, așa cum dăduse îndrumări Cel Care i-a spus lui Moise să-l facă după modelul pe care-l văzuse.
“Our fathers had the tabernacle of the testimony in the wilderness, even as he who spoke to Moses commanded him to make it according to the pattern that he had seen;
45
Și părinții noștri l-au adus, la rândul lor, sub povățuirea lui Iosua, când au intrat în țara stăpânită de neamurile pe care Dumnezeu le-a izgonit dinaintea părinților noștri, și a rămas acolo până în zilele lui David.
Strămoșii noștri l-au adus, la rândul lor, împreună cu Iosua, când au luat în stăpânire teritoriul națiunilor pe care le-a alungat Dumnezeu dinaintea strămoșilor noștri. Și a rămas acolo până pe vremea lui David,
which also our fathers, in their turn, brought in with Joshua when they entered into the possession of the nations whom God drove out before the face of our fathers to the days of David,
46
David a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu și a cerut să ridice o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov.
care a găsit har înaintea lui Dumnezeu și a cerut să găsească o Locuință pentru Dumnezeul lui Iacov.
who found favor in the sight of God, and asked to find a habitation for the God of Jacob.
47
Și Solomon a fost acela care I-a zidit o casă.
Solomon însă a fost acela care I-a construit o Casă.
But Solomon built him a house.
48
Dar Cel Preaînalt nu locuiește în locașuri făcute de mâini omenești, cum zice prorocul:
Dar Cel Preaînalt nu locuiește în lăcașuri făcute de mâini omenești, așa cum zice profetul:
However, the Most High doesn’t dwell in temples made with hands, as the prophet says,
49
‘«Cerul este scaunul Meu de domnie, și pământul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie», zice Domnul, «sau care va fi locul Meu de odihnă?
„Cerul este tronul Meu, iar pământul este scăunașul picioarelor Mele! Ce fel de casă Mi-ați putea construi voi Mie? zice Domnul. Sau unde va fi locul Meu de odihnă?
‘heaven is my throne, and the earth a footstool for my feet. What kind of house will you build me?’ says the Lord. ‘Or what is the place of my rest?
50
N-a făcut mâna Mea toate aceste lucruri?»’…
Oare nu mâna Mea a făcut toate aceste lucruri?“.
Didn’t my hand make all these things?’
51
Oameni tari la cerbice, netăiați împrejur cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi.
Oameni încăpățânați, cu inimile și urechile necircumcise, voi întotdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt! Așa cum au făcut strămoșii voștri, așa faceți și voi!
“You stiff-necked and uncircumcised in heart and ears, you always resist the Holy Spirit! As your fathers did, so you do.
52
Pe care din proroci nu i-au prigonit părinții voștri? Au omorât pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-ați vândut acum și L-ați omorât,
Pe care dintre profeți nu l-au persecutat strămoșii voștri? Ei i-au ucis pe cei ce prevesteau venirea Celui Drept, ai Cărui trădători și ucigași ați devenit voi acum,
Which of the prophets didn’t your fathers persecute? They killed those who foretold the coming of the Righteous One, of whom you have now become betrayers and murderers.
53
voi, care ați primit Legea dată prin îngeri, și n-ați păzit-o!…”
voi, care ați primit Legea prin îndrumările îngerilor, dar n-ați păzit-o! Ștefan este ucis cu pietre
You received the law as it was ordained by angels, and didn’t keep it!”
54
Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă și scrâșneau din dinți împotriva lui.
Când au auzit ei acestea, s-au înfuriat în inimile lor și scrâșneau din dinți împotriva lui.
Now when they heard these things, they were cut to the heart, and they gnashed at him with their teeth.
55
Dar Ștefan, plin de Duhul Sfânt, și-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu
El însă, plin de Duhul Sfânt, a privit spre cer, a văzut gloria lui Dumnezeu și pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu
But he, being full of the Holy Spirit, looked up steadfastly into heaven and saw the glory of God, and Jesus standing on the right hand of God,
56
și a zis: „Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu.”
și a zis: ‒ Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu!
and said, “Behold, I see the heavens opened and the Son of Man standing at the right hand of God!”
57
Ei au început atunci să răcnească, și-au astupat urechile și s-au năpustit toți într-un gând asupra lui.
Atunci ei au strigat cu glas tare, și-au astupat urechile și s-au repezit, într-un gând și-un suflet, asupra lui.
But they cried out with a loud voice and stopped their ears, then rushed at him with one accord.
58
L-au târât afară din cetate și l-au ucis cu pietre. Martorii și-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul.
L-au scos afară din cetate și l-au lovit cu pietre. Martorii și-au pus hainele la picioarele unui tânăr numit Saul.
They threw him out of the city and stoned him. The witnesses placed their garments at the feet of a young man named Saul.
59
Și aruncau cu pietre în Ștefan, care se ruga și zicea: „Doamne Isuse, primește duhul meu!”
Și-l loveau cu pietre pe Ștefan, care se ruga și zicea: „Doamne Isuse, primește duhul meu!“.
They stoned Stephen as he called out, saying, “Lord Jesus, receive my spirit!”
60
Apoi, a îngenuncheat și a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le ține în seamă păcatul acesta!” Și după aceste vorbe, a adormit.
Apoi s-a pus în genunchi și a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le lua în seamă păcatul acesta!“. Și zicând aceasta, a murit.
He kneeled down and cried with a loud voice, “Lord, don’t hold this sin against them!” When he had said this, he fell asleep.
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii