1
Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând:
Yahweh’s word came again to me, saying,
2
„Și tu, fiul omului, rostește această cântare de jale asupra Tirului!
„Fiul omului, rostește o cântare de jale despre Tyr!
“You, son of man, take up a lamentation over Tyre;
3
Spune Tirului: ‘Tu, care stai pe malul mării și faci negoț cu popoarele unui mare număr de ostroave, așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Tirule, tu ziceai: ‹Eu sunt de o desăvârșită frumusețe!›
Spune-i Tyrului, care locuiește la intrarea mării și face comerț cu popoarele din insulele cele multe, că așa vorbește Stăpânul Domn: «Tyrule, tu ziceai: ‘Sunt de o frumusețe desăvârșită!’.
and tell Tyre, ‘You who dwell at the entry of the sea, who are the merchant of the peoples to many islands, the Lord Yahweh says: “You, Tyre, have said, ‘I am perfect in beauty.’
4
Ținutul tău este în inima mărilor și cei ce te-au zidit te-au făcut desăvârșit de frumos.
Granițele tale erau în inima mării, iar constructorii tăi te făcuseră desăvârșit de frumos.
Your borders are in the heart of the seas. Your builders have perfected your beauty.
5
Cu chiparoși din Senir ți-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ți ridice catargele;
Îți căptușiseră toate laturile corabiei cu lemn de chiparos din Senir, îți făcuseră un catarg.
They have made all your planks of cypress trees from Senir. They have taken a cedar from Lebanon to make a mast for you.
6
lopețile ți le-au făcut din stejari de Basan și lavițele, cu fildeș prins în cimișir, adus din ostroavele Chitim.
Din stejari de Bașan îți făcuseră vâsle, adus din insulele Chitimului, acoperit cu fildeș.
They have made your oars of the oaks of Bashan. They have made your benches of ivory inlaid in cypress wood from the islands of Kittim.
7
Pânzele care-ți slujeau ca steag erau de in subțire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră și roșie, din ostroavele Elișei.
Din in subțire și brodat, adus din Egipt, îți era vela, și îți slujea ca steag. Din pânză albastră și purpurie, adusă din insulele Elișei, îți era tenda.
Your sail was of fine linen with embroidered work from Egypt, that it might be to you for a banner. Blue and purple from the islands of Elishah was your awning.
8
Locuitorii Sidonului și Arvadului îți erau vâslași și cei mai înțelepți din mijlocul tău, Tirule, îți erau cârmaci.
Locuitorii din Sidon și din Arvad îți slujeau ca marinari.
The inhabitants of Sidon and Arvad were your rowers. Your wise men, Tyre, were in you. They were your pilots.
9
Bătrânii Ghebalului și lucrătorii lui iscusiți erau la tine și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine.
Bătrânii Ghebalului și înțelepții lui erau în tine, întărindu-ți crăpăturile. Toate corăbiile mării, cu marinarii lor, treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.
The old men of Gebal and its wise men were your repairers of ship seams in you. to deal in your merchandise.
10
Cei din Persia, din Lud și din Put slujeau în oastea ta ca oameni de război; ei își spânzurau în tine scutul și coiful și-ți dădeau strălucire.
Cei din Persia, din Lud și din Put erau războinici în armata ta. și îți dădeau astfel măreție.
“‘“Persia, Lud, and Put were in your army, your men of war. They hung the shield and helmet in you. They showed your beauty.
11
Cei din Arvad îți umpleau zidurile cu războinicii tăi și oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei își atârnau pavezele pe toate zidurile tale și-ți desăvârșeau astfel frumusețea.
Bărbații din Arvad și Helek stăteau de jur împrejur pe zidurile tale, erau așezați în turnurile tale. Ei își atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur, și îți desăvârșeau astfel frumusețea.
The men of Arvad with your army were on your walls all around, and valiant men were in your towers. They hung their shields on your walls all around. They have perfected your beauty.
12
Cei din Tars făceau negoț cu tine cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belșug. Veneau la târgul tău cu argint, cu fier, cu cositor și cu plumb.
Tarșișul făcea comerț cu tine din abundența întregii averi. Ei ofereau în schimbul produselor tale argint, fier, cositor și plumb.
“‘“Tarshish was your merchant by reason of the multitude of all kinds of riches. They traded for your wares with silver, iron, tin, and lead.
13
Iavanul, Tubalul și Meșecul făceau negoț cu tine; dădeau robi și unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale.
Iavanul, Tubalul și Meșekul făceau comerț cu tine, oferind în schimbul mărfii tale ființe umane și obiecte de bronz.
“‘“Javan, Tubal, and Meshech were your traders. They traded the persons of men and vessels of bronze for your merchandise.
14
Cei din casa Togarmei aduceau la târgul tău cai, călăreți și catâri.
Cei din Bet-Togarma ofereau în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă și catâri.
“‘“They of the house of Togarmah traded for your wares with horses, war horses, and mules.
15
Cei din Dedan făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mâinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos.
Fiii lui Rodan făceau comerț cu tine și multe insule erau marfa mâinii tale. Ele îți aduceau înapoi în dar coarne de fildeș și abanos.
“‘“The men of Dedan traded with you. Many islands were the market of your hand. They brought you horns of ivory and ebony in exchange.
16
Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la târgul tău cu smarald, purpură și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat.
Aramul făcea comerț cu tine din abundența lucrărilor tale, oferind în schimbul produselor tale turcoaz, purpură, haine brodate, in subțire, coral și rubin.
“‘“Syria was your merchant by reason of the multitude of your handiworks. They traded for your wares with emeralds, purple, embroidered work, fine linen, coral, and rubies.
17
Iuda și țara lui Israel făceau negoț cu tine; îți dădeau grâu de Minit, turte, miere, untdelemn și leac alinător în schimbul mărfurilor tale.
Iuda și țara lui Israel făcea comerț cu tine, oferind în schimbul mărfurilor tale grâu de Minit, mei, miere, ulei și balsam.
“‘“Judah and the land of Israel were your traders. They traded wheat of Minnith, confections, honey, oil, and balm for your merchandise.
18
Damascul făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belșug; îți dădea vin din Helbon și lână albă.
Damascul făcea comerț cu tine pentru mulțimea lucrărilor tale, din belșugul întregii averi: vin de Helbon și lână de Țahar.
“‘“Damascus was your merchant for the multitude of your handiworks by reason of the multitude of all kinds of riches, with the wine of Helbon, and white wool.
19
Vedanul și Iavanul, de la Uzal, veneau la târgul tău: fier lucrat, casie și trestie mirositoare erau schimbate cu tine.
Iar Dan și Iavan din Uzal ofereau și ei pentru produsele tale. În schimbul mărfii tale, erau aduse fier prelucrat, casia și trestie mirositoare.
“‘“Vedan and Javan traded with yarn for your wares; wrought iron, cassia, and calamus were among your merchandise.
20
Dedanul făcea negoț cu tine cu învelitori de pus pe cal.
Dedan făcea comerț cu tine cu învelitori pentru șei.
“‘“Dedan was your merchant in precious saddle blankets for riding.
21
Arabia și toți voievozii Chedarului erau negustorii tăi și-ți aduceau miei, berbeci și țapi.
Arabia și toți prinții Chedarului erau și ei printre cei cu care făceai comerț. Ei îți aduceau oi, berbeci și capre.
“‘“Arabia and all the princes of Kedar were your favorite dealers in lambs, rams, and goats. In these, they were your merchants.
22
Negustorii din Seba și din Raema făceau negoț cu tine; îți plăteau cu cele mai bune miresme, cu pietre scumpe și aur mărfurile tale.
Negustorii din Șeba și Rama făceau comerț cu tine, oferind în schimbul produselor tale ce era mai bun din toate mirodeniile, tot felul de pietre prețioase și aur.
“‘“The traders of Sheba and Raamah were your traders. They traded for your wares with the best of all spices, all precious stones, and gold.
23
Haranul, Canehul și Edenul, negustorii din Seba, din Asiria, din Chilmad făceau negoț cu tine;
Haran, Cane, Eden și negustorii din Șeba, Asiria și Chilmad făceau comerț cu tine.
“‘“Haran, Canneh, Eden, the traders of Sheba, Asshur and Chilmad, were your traders.
24
făceau negoț cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră și cusături la gherghef, de covoare scumpe, puse în lăzi de funii, sucite și bine împletite, aduse la târgul tău.
Ei făceau comerț cu tine, aducând în piețele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veșminte brodate, veșminte colorate, legate cu funii împletite și strâns înnodate.
These were your traders in choice wares, in wrappings of blue and embroidered work, and in cedar chests of rich clothing bound with cords, among your merchandise.
25
Corăbiile din Tars îți aduceau mărfurile pe mare; erai în culmea bogăției și slavei, în inima mărilor!
Corăbiile de Tarșiș călătoreau ducându-ți marfa. în inima mărilor.
“‘“The ships of Tarshish were your caravans for your merchandise. and made very glorious in the heart of the seas.
26
Vâslașii tăi te duceau pe ape mari, dar un vânt de la răsărit te va sfărâma în inima mărilor!
Vâslașii te duseseră la ape adânci, în inima mărilor.
Your rowers have brought you into great waters. The east wind has broken you in the heart of the seas.
27
Bogățiile tale, târgurile tale și mărfurile tale, marinarii și cârmacii tăi, cei ce îți dreg crăpăturile corăbiilor și cei ce fac schimb de mărfuri cu tine, toți oamenii de război care sunt în tine și toată mulțimea care este în mijlocul tău se vor prăbuși în inima mărilor în ziua căderii tale.
Bogăția ta, produsele tale, marfa ta, marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce-ți reparau crăpăturile, cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine, se vor prăbuși în inima mărilor, în ziua căderii tale.
Your riches, your wares, your merchandise, your mariners, your pilots, your repairers of ship seams, the dealers in your merchandise, and all your men of war who are in you, with all your company which is among you, will fall into the heart of the seas in the day of your ruin.
28
Toate valurile mării se vor cutremura de țipetele cârmacilor tăi!
La vuietul strigătului cârmacilor tăi ostroavele se vor cutremura.
At the sound of the cry of your pilots, the pasture lands will shake.
29
Și toți vâslașii, marinarii, toți cârmacii de pe mare se vor da jos din corăbii și vor păși pe uscat.
Toți cei ce trag la rame, marinarii și toți cârmacii de pe mare, și vor sta pe țărm.
All who handle the oars, the mariners and all the pilots of the sea, will come down from their ships. They will stand on the land,
30
Vor striga cu glas tare din pricina ta și vor scoate țipete amarnice. Își vor arunca țărână în cap și se vor tăvăli în cenușă.
Vor striga cu glas tare din cauza ta și vor scoate țipete amarnice. și se vor tăvăli în cenușă.
and will cause their voice to be heard over you, and will cry bitterly. They will cast up dust on their heads. They will wallow in the ashes.
31
Își vor rade capul din pricina ta și se vor îmbrăca în saci, te vor plânge cu sufletul amărât și cu mâhnire mare.
Se vor rade pe cap din cauza ta și își vor înfășura mijlocul cu pânză de sac. Te vor plânge cu sufletul amărât, bocind cu amar.
They will make themselves bald for you, and clothe themselves with sackcloth. They will weep for you in bitterness of soul, with bitter mourning.
32
În durerea lor, vor face un cântec de jale asupra ta, te vor boci și vor zice: ‹Cine era ca Tirul, cel nimicit în mijlocul mării?›
În plânsetul lor, vor compune o cântare de jale cu privire la tine și te vor boci astfel: ‘Cine era ca Tyr, ca acela care a fost redus la tăcere în mijlocul mării?’
In their wailing they will take up a lamentation for you, and lament over you, saying, ‘Who is there like Tyre, like her who is brought to silence in the middle of the sea?’
33
Când ieșeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belșugul avuțiilor și mărfurilor tale, îmbogățeai pe împărații pământului.
Când ieșeau mărfurile tale din mijlocul mărilor, săturai multe popoare. și produselor tale îi îmbogățeai pe regii pământului.
When your wares came from the seas, you filled many peoples. with the multitude of your riches and of your merchandise.
34
Acum însă ești sfărâmat de mări, negoțul tău a pierit în adâncimea apelor și toată mulțimea ta de oameni s-a cufundat odată cu tine!
Acum însă ești sfărâmat de mări, în adâncurile apelor. s-au scufundat odată cu tine.
In the time that you were broken by the seas, in the depths of the waters, your merchandise and all your company fell within you.
35
Toți locuitorii ostroavelor stau înmărmuriți din pricina ta, împărații lor stau cu părul vâlvoi de groază și le tremură fața!
Toți locuitorii insulelor sunt înmărmuriți din cauza ta; și li s-au înspăimântat fețele.
All the inhabitants of the islands are astonished at you, and their kings are horribly afraid. They are troubled in their face.
36
Negustorii popoarelor fluieră asupra ta! Ești nimicit de tot și te-ai dus pentru totdeauna!»’”
Negustorii popoarelor fluieră asupra ta. și nu vei mai exista niciodată!»“.
The merchants among the peoples hiss at you. You have come to a terrible end, and you will be no more.”’”
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii