1
Moise și Aaron s-au dus apoi la Faraon și i-au zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască în pustie un praznic în cinstea Mea.’”
După aceea, Moise și Aaron s-au dus la Faraon și i-au zis: ‒ Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Lasă-Mi poporul să plece, ca să țină o sărbătoare pentru Mine în deșert“.
Afterward Moses and Aaron came, and said to Pharaoh, “This is what Yahweh, the God of Israel, says, ‘Let my people go, that they may hold a feast to me in the wilderness.’”
2
Faraon a răspuns: „Cine este Domnul, ca să ascult de glasul Lui și să las pe Israel să plece? Eu nu cunosc pe Domnul și nu voi lăsa pe Israel să plece.”
Dar Faraon a răspuns: ‒ Cine este Domnul, ca să ascult de glasul Lui și să-l las pe Israel să plece? Nu-L cunosc pe Domnul și nu-l voi lăsa pe Israel să plece.
Pharaoh said, “Who is Yahweh, that I should listen to his voice to let Israel go? I don’t know Yahweh, and moreover I will not let Israel go.”
3
Ei au zis: „Ni S-a arătat Dumnezeul evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentru ca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.”
Atunci ei au zis: ‒ Dumnezeul evreilor S-a întâlnit cu noi. Lasă-ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în deșert, ca să aducem jertfe Domnului, Dumnezeul nostru, căci altfel El va veni peste noi cu molimă și cu sabie.
They said, “The God of the Hebrews has met with us. Please let us go three days’ journey into the wilderness, and sacrifice to Yahweh, our God, lest he fall on us with pestilence, or with the sword.”
4
Și împăratul Egiptului le-a zis: „Moise și Aaron, pentru ce abateți poporul de la lucrul lui? Plecați la lucrările voastre.”
Dar regele Egiptului le-a zis: ‒ Moise și Aaron, de ce distrageți poporul de la muncă? Întoarceți-vă la treburile voastre!
The king of Egypt said to them, “Why do you, Moses and Aaron, take the people from their work? Get back to your burdens!”
5
Faraon a zis: „Iată că poporul acesta s-a înmulțit acum în țară, și voi mai voiți să-l faceți să-și înceteze lucrările?”
Apoi Faraon a zis: ‒ Iată cât de numeros este acum poporul țării, și voi vreți să-l opriți de la lucru!
Pharaoh said, “Behold, the people of the land are now many, and you make them rest from their burdens.”
6
Și chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor norodului și logofeților:
În aceeași zi, Faraon le-a poruncit asupritorilor poporului și supraveghetorilor acestuia, zicând:
The same day Pharaoh commanded the taskmasters of the people and their officers, saying,
7
„Să nu mai dați poporului paie ca mai înainte pentru facerea cărămizilor, ci să se ducă singuri să strângă paie.
„Să nu mai dați poporului paie pentru facerea cărămizilor, ca mai înainte! Să se ducă ei înșiși să-și adune paie.
“You shall no longer give the people straw to make brick, as before. Let them go and gather straw for themselves.
8
Totuși să le cereți același număr de cărămizi pe care le făceau mai înainte; să nu le scădeți nimic din ele, căci sunt niște leneși, de aceea strigă mereu: ‘Haidem să aducem jertfe Dumnezeului nostru!’
Totuși, veți cere de la ei același număr de cărămizi pe care îl făceau înainte. Nu veți scădea nimic din el, căci sunt leneși. De aceea strigă, zicând: «Lasă-ne să plecăm, ca să aducem jertfe Dumnezeului nostru!».
You shall require from them the number of the bricks which they made before. You shall not diminish anything of it, for they are idle. Therefore they cry, saying, ‘Let’s go and sacrifice to our God.’
9
Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru și să nu mai umble după năluci.”
Să li se îngreuneze lucrul acestor oameni, ca să se ocupe de el și să nu mai fie distras de cuvinte mincinoase“.
Let heavier work be laid on the men, that they may labor in it. Don’t let them pay any attention to lying words.”
10
Isprăvniceii poporului și logofeții au venit și au spus poporului: „Așa vorbește Faraon: ‘Nu vă mai dau paie;
Asupritorii poporului și supraveghetorii lui au ieșit și au anunțat poporul, zicând: „Așa vorbește Faraon: «Nu vă mai dau paie.
The taskmasters of the people went out with their officers, and they spoke to the people, saying, “This is what Pharaoh says: ‘I will not give you straw.
11
duceți-vă singuri de vă luați paie de unde veți găsi, dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru.’”
Mergeți voi înșivă și adunați-vă paie de oriunde găsiți, însă să știți că norma voastră nu va fi micșorat㻓.
Go yourselves, get straw where you can find it, for nothing of your work shall be diminished.’”
12
Poporul s-a răspândit în toată țara Egiptului, ca să strângă miriște în loc de paie.
Poporul s-a răspândit prin toată țara Egiptului ca să adune miriște în loc de paie.
So the people were scattered abroad throughout all the land of Egypt to gather stubble for straw.
13
Isprăvniceii îi sileau zicând: „Isprăviți-vă lucrul zi de zi, ca atunci când erau paie!”
Asupritorii îi grăbeau, zicând: „Terminați-vă lucrările, norma zilnică, la fel ca atunci când erau paie!“.
The taskmasters were urgent saying, “Fulfill your work quota daily, as when there was straw!”
14
Au bătut chiar pe logofeții copiilor lui Israel, puși peste ei de isprăvniceii lui Faraon. „Pentru ce”, li se zicea, „n-ați isprăvit ieri și azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi care vă fusese hotărât?”
Supraveghetorii fiilor lui Israel, care fuseseră puși responsabili peste ei de către asupritorii numiți de Faraon, erau bătuți și întrebați: „De ce n-ați terminat ieri și astăzi norma de cărămizi pe care-o făceați înainte?“.
The officers of the children of Israel, whom Pharaoh’s taskmasters had set over them, were beaten, and were asked, “Why haven’t you fulfilled your quota both yesterday and today, in making brick as before?”
15
Logofeții copiilor lui Israel s-au dus să se plângă la Faraon și i-au zis: „Pentru ce te porți așa cu robii tăi?
Atunci supraveghetorii fiilor lui Israel au venit și s-au plâns lui Faraon, zicând: ‒ De ce te porți așa cu slujitorii tăi?
Then the officers of the children of Israel came and cried to Pharaoh, saying, “Why do you deal this way with your servants?
16
Robilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte, și totuși ni se spune: ‘Faceți cărămizi!’ Ba încă, robii tăi sunt și bătuți, ca și când poporul tău ar fi vinovat.”
Nu li se mai dau paie slujitorilor tăi și totuși ni se spune: „Faceți cărămizi!“. Iată că slujitorii tăi sunt bătuți, dar vina este a poporului tău.
No straw is given to your servants, and they tell us, ‘Make brick!’ and behold, your servants are beaten; but the fault is in your own people.”
17
Faraon a răspuns: „Sunteți niște leneși și niște trântori! De aceea ziceți: ‘Haidem să aducem jertfe Domnului!’
Faraon a răspuns: ‒ Leneșilor! Asta sunteți, niște leneși! De aceea ziceți: „Lasă-ne să plecăm ca să aducem jertfe Domnului“.
But Pharaoh said, “You are idle! You are idle! Therefore you say, ‘Let’s go and sacrifice to Yahweh.’
18
Acum, duceți-vă îndată de lucrați; nu vi se vor da paie și veți face același număr de cărămizi.”
Și acum, plecați și munciți! Nu vi se vor mai da paie, dar va trebui să faceți același număr de cărămizi.
Go therefore now, and work; for no straw shall be given to you; yet you shall deliver the same number of bricks!”
19
Logofeții copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau când li se zicea: „Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi, ci în fiecare zi să faceți lucrul cuvenit unei zile.”
Supraveghetorii fiilor lui Israel și-au dat seama că sunt în necaz când li s-a spus: „Nu vi se va micșora norma zilnică de cărămizi!“.
The officers of the children of Israel saw that they were in trouble when it was said, “You shall not diminish anything from your daily quota of bricks!”
20
Când au ieșit de la Faraon, au întâlnit pe Moise și pe Aaron, care îi așteptau.
Când au ieșit de la Faraon, s-au întâlnit cu Moise și cu Aaron, care stăteau acolo ca să-i întâmpine.
They met Moses and Aaron, who stood along the way, as they came out from Pharaoh.
21
Și le-au zis: „Să vă vadă Domnul și să judece! Voi ne-ați făcut urâți lui Faraon și slujitorilor lui; ba încă le-ați dat sabia în mână ca să ne omoare.”
Ei le-au zis: „Domnul să Se uite la voi și să judece, pentru că ne-ați făcut de nesuferit în ochii lui Faraon și în ochii slujitorilor săi, dându-le sabia în mână ca să ne ucidă“.
They said to them, “May Yahweh look at you and judge, because you have made us a stench to be abhorred in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of his servants, to put a sword in their hand to kill us!”
22
Moise s-a întors la Domnul și a zis: „Doamne, pentru ce ai făcut un astfel de rău poporului acestuia? Pentru ce m-ai trimis?
Atunci Moise s-a întors la Domnul și L-a întrebat: ‒ Stăpâne, de ce ai adus rău peste acest popor? De ce m-ai trimis?
Moses returned to Yahweh, and said, “Lord, why have you brought trouble on this people? Why is it that you have sent me?
23
De când m-am dus la Faraon ca să-i vorbesc în Numele Tău, el face și mai rău poporului acestuia, și n-ai izbăvit pe poporul Tău.”
De când am venit și i-am vorbit lui Faraon în Numele Tău, el a făcut și mai mult rău poporului, iar Tu nu Ți-ai eliberat nicidecum poporul.
For since I came to Pharaoh to speak in your name, he has brought trouble on this people. You have not rescued your people at all!”
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii