1
Domnul a zis lui Moise: „Taie două table de piatră ca cele dintâi și Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe tablele dintâi, pe care le-ai sfărâmat.
Domnul i-a zis lui Moise: „Cioplește-ți două table de piatră, asemenea celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care le-ai spart.
Yahweh said to Moses, “Chisel two stone tablets like the first. I will write on the tablets the words that were on the first tablets, which you broke.
2
Fii gata dis-de-dimineață și suie-te de dimineață pe muntele Sinai; să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui.
Fii gata mâine dimineață și urcă de dimineață pe muntele Sinai. Să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui.
Be ready by the morning, and come up in the morning to Mount Sinai, and present yourself there to me on the top of the mountain.
3
Nimeni să nu se suie cu tine și nimeni să nu se arate pe tot muntele, și nici boi, nici oi să nu pască pe lângă muntele acesta.”
Să nu urce nimeni cu tine și să nu fie nimeni pe tot muntele. De asemenea, să nu pască nici turme, nici cirezi în fața acelui munte“.
No one shall come up with you or be seen anywhere on the mountain. Do not let the flocks or herds graze in front of that mountain.”
4
Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintâi; s-a sculat dis-de-dimineață și s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul, și a luat în mână cele două table de piatră.
Moise a cioplit două table de piatră, asemenea celor dintâi, și s-a urcat pe muntele Sinai dimineața, așa cum i-a poruncit Domnul, luând în mână cele două table de piatră.
He chiseled two tablets of stone like the first; then Moses rose up early in the morning, and went up to Mount Sinai, as Yahweh had commanded him, and took in his hand two stone tablets.
5
Domnul S-a coborât într-un nor, a stat acolo lângă el și a rostit Numele Domnului.
Domnul S-a coborât într-un nor, a stat cu el acolo și a proclamat Numele de „Domnul“.
Yahweh descended in the cloud, and stood with him there, and proclaimed Yahweh’s name.
6
Și Domnul a trecut pe dinaintea lui și a strigat: „Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate și credincioșie,
Domnul a trecut prin fața lui și a strigat: „Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv și binevoitor, încet la mânie și plin de îndurare și de credincioșie.
Yahweh passed by before him, and proclaimed, “Yahweh! Yahweh, a merciful and gracious God, slow to anger, and abundant in loving kindness and truth,
7
care Își ține dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește pe cel vinovat drept nevinovat și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la al treilea și al patrulea neam!”
El Își păstrează îndurarea față de mii de generații, iertând fărădelegea, nelegiuirea și păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepsește nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la a treia și a patra generație“.
keeping loving kindness for thousands, forgiving iniquity and disobedience and sin; and who will by no means clear the guilty, visiting the iniquity of the fathers on the children, and on the children’s children, on the third and on the fourth generation.”
8
Îndată, Moise s-a plecat până la pământ și s-a închinat.
Moise s-a plecat repede până la pământ și s-a închinat.
Moses hurried and bowed his head toward the earth, and worshiped.
9
El a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpățânat, dar iartă-ne fărădelegile și păcatele noastre și ia-ne în stăpânirea Ta!”
Apoi a zis: ‒ Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta, Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta este încăpățânat, dar iartă-ne nelegiuirea și păcatul și ia-ne ca moștenire a Ta.
He said, “If now I have found favor in your sight, Lord, please let the Lord go among us, even though this is a stiff-necked people; pardon our iniquity and our sin, and take us for your inheritance.”
10
Domnul a răspuns: „Iată, Eu fac un legământ. Voi face în fața întregului popor minuni care n-au avut loc în nicio țară și la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului și prin tine voi face lucruri înfricoșate.
El i-a răspuns: ‒ Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în fața întregului tău popor, cum n-au mai fost înfăptuite în nicio țară și în nicio națiune. Tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri de temut.
He said, “Behold, I make a covenant: before all your people I will do marvels, such as have not been worked in all the earth, nor in any nation; and all the people among whom you are shall see the work of Yahweh; for it is an awesome thing that I do with you.
11
Ia seama la ceea ce-ți poruncesc azi. Iată, voi izgoni dinaintea ta pe amoriți, canaaniți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți.
Fii atent la ceea ce-ți poruncesc azi! Iată, îi voi alunga dinaintea ta pe amoriți, pe canaaniți, pe hitiți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți.
Observe that which I command you today. Behold, I will drive out before you the Amorite, the Canaanite, the Hittite, the Perizzite, the Hivite, and the Jebusite.
12
Să nu cumva să faci legământ cu locuitorii țării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău.
Ai grijă să nu cumva să închei legământ cu locuitorii țării în care vei intra, ca să nu fie o capcană pentru tine în mijlocul tău.
Be careful, lest you make a covenant with the inhabitants of the land where you are going, lest it be for a snare among you;
13
Dimpotrivă, să le dărâmați altarele, să le sfărâmați stâlpii idolești și să le trântiți la pământ idolii.
Dimpotrivă, să le dărâmați altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le tăiați așerele.
but you shall break down their altars, and dash in pieces their pillars, and you shall cut down their Asherah poles;
14
Să nu te închini înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numește gelos, este un Dumnezeu gelos.
Căci tu nu trebuie să te închini niciunui alt dumnezeu, fiindcă Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.
for you shall worship no other god; for Yahweh, whose name is Jealous, is a jealous God.
15
Ferește-te să faci legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, curvind înaintea dumnezeilor lor și aducându-le jertfe, să te poftească și pe tine și să mănânci din jertfele lor;
Să nu închei legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea dumnezeilor lor și le vor aduce jertfe, cineva să te invite și pe tine și să mănânci din jertfele lui,
“Don’t make a covenant with the inhabitants of the land, lest they play the prostitute after their gods, and sacrifice to their gods, and one call you and you eat of his sacrifice;
16
ca nu cumva să iei din fetele lor neveste fiilor tăi și, astfel, fetele lor, curvind înaintea dumnezeilor lor, să târască și pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor.
și ca nu cumva să iei soții dintre fetele lor pentru fiii tăi și, astfel, fetele lor, prostituându-se înaintea dumnezeilor lor, să-i facă și pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor dumnezei.
and you take of their daughters to your sons, and their daughters play the prostitute after their gods, and make your sons play the prostitute after their gods.
17
Să nu-ți faci un dumnezeu turnat.
Să nu-ți faci dumnezei turnați.
“You shall make no cast idols for yourselves.
18
Să ții Sărbătoarea Azimilor: timp de șapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ți-am poruncit, căci în luna spicelor ai ieșit din Egipt.
Să ții Sărbătoarea Azimelor. Șapte zile să mănânci azime, așa cum ți-am poruncit, la timpul hotărât, în luna abib, pentru că în luna abib ai ieșit din Egipt.
“You shall keep the feast of unleavened bread. Seven days you shall eat unleavened bread, as I commanded you, at the time appointed in the month Abib; for in the month Abib you came out of Egypt.
19
Orice întâi născut este al Meu, chiar orice întâi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi.
Primul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuți ai vacilor și ai oilor, sunt ai Mei.
“All that opens the womb is mine; and all your livestock that is male, the firstborn of cow and sheep.
20
Să răscumperi cu un miel pe întâiul născut al măgăriței, iar dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe orice întâi născut al fiilor tăi și să nu te înfățișezi cu mâinile goale înaintea Mea.
Întâiul născut al măgăriței să-l răscumperi cu un miel, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să-i răscumperi pe toți întâii născuți ai fiilor tăi. Nimeni să nu se înfățișeze înaintea Mea cu mâinile goale.
You shall redeem the firstborn of a donkey with a lamb. If you will not redeem it, then you shall break its neck. You shall redeem all the firstborn of your sons. No one shall appear before me empty.
21
Șase zile să lucrezi, iar în ziua a șaptea să te odihnești; să te odihnești, chiar în vremea aratului și a seceratului.
Să lucrezi șase zile, iar în a șaptea zi să te odihnești; chiar și în perioada aratului și a secerișului să te odihnești.
“Six days you shall work, but on the seventh day you shall rest: in plowing time and in harvest you shall rest.
22
Să ții Sărbătoarea Săptămânilor, a celor dintâi roade din secerișul grâului, și Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârșitul anului.
Să ții Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade din secerișul grâului, precum și Sărbătoarea Culesului la sfârșitul anului.
“You shall observe the feast of weeks with the first fruits of wheat harvest, and the feast of harvest at the year’s end.
23
De trei ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel.
Three times in the year all your males shall appear before the Lord Yahweh, the God of Israel.
24
Căci voi izgoni neamurile dinaintea ta și-ți voi întinde hotarele și nimeni nu-ți va pofti țara în timpul când te vei sui de trei ori pe an ca să te înfățișezi înaintea Domnului Dumnezeului tău.
Eu voi alunga națiuni dinaintea ta și îți voi extinde granițele. Și nimeni nu-ți va pofti țara când vei veni să te înfățișezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.
For I will drive out nations before you and enlarge your borders; neither shall any man desire your land when you go up to appear before Yahweh, your God, three times in the year.
25
Să n-aduci cu pâine dospită sângele dobitocului jertfit în cinstea Mea, și carnea din jertfa praznicului Paștelor să nu fie ținută în timpul nopții până dimineața.
Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paștelui să nu rămână până dimineața.
“You shall not offer the blood of my sacrifice with leavened bread. The sacrifice of the feast of the Passover shall not be left to the morning.
26
Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău pârga celor dintâi roade ale pământului. Iedul să nu-l fierbi în laptele mamei lui.”
Primele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.
“You shall bring the first of the first fruits of your ground to the house of Yahweh your God. “You shall not boil a young goat in its mother’s milk.”
27
Domnul a zis lui Moise: „Scrie-ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legământ cu tine și cu Israel!”
Apoi Domnul i-a zis lui Moise: ‒ Scrie-ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat legământ cu tine și cu Israel.
Yahweh said to Moses, “Write these words; for in accordance with these words I have made a covenant with you and with Israel.”
28
Moise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N-a mâncat deloc pâine și n-a băut deloc apă. Și Domnul a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
Moise a stat acolo cu Domnul timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, timp în care n-a mâncat pâine și n-a băut apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
He was there with Yahweh forty days and forty nights; he neither ate bread, nor drank water. He wrote on the tablets the words of the covenant, the ten commandments.
29
Moise s-a coborât de pe muntele Sinai cu cele două table ale mărturiei în mână. Când se cobora de pe munte, nu știa că pielea feței lui strălucea, pentru că vorbise cu Domnul.
Moise a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână și nu știa că pielea feței sale strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu.
When Moses came down from Mount Sinai with the two tablets of the covenant in Moses’ hand, when he came down from the mountain, Moses didn’t know that the skin of his face shone by reason of his speaking with him.
30
Aaron și toți copiii lui Israel s-au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea și se temeau să se apropie de el.
Aaron și toți fiii lui Israel s-au uitat la Moise, și iată că pielea feței lui strălucea. Ei se temeau să se apropie de el.
When Aaron and all the children of Israel saw Moses, behold, the skin of his face shone; and they were afraid to come near him.
31
Moise i-a chemat; Aaron și toți fruntașii adunării s-au întors la el, și el le-a vorbit.
Dar Moise i-a chemat, astfel că Aaron și conducătorii comunității s-au întors la el, iar Moise le-a vorbit.
Moses called to them, and Aaron and all the rulers of the congregation returned to him; and Moses spoke to them.
32
După aceea, toți copiii lui Israel s-au apropiat, și el le-a dat toate poruncile, pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.
După aceea, toți fiii lui Israel s-au apropiat, iar el le-a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.
Afterward all the children of Israel came near, and he gave them all the commandments that Yahweh had spoken with him on Mount Sinai.
33
Când a încetat să le vorbească, și-a pus o maramă pe față.
Când Moise a terminat de vorbit cu ei, și-a așezat un văl pe față.
When Moses was done speaking with them, he put a veil on his face.
34
Când intra Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, își scotea marama până ce ieșea; iar când ieșea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise.
Ori de câte ori mergea Moise înaintea Domnului, ca să vorbească cu El, își lua vălul de pe față, până când era din nou afară. Când ieșea, le spunea fiilor lui Israel ce i s-a poruncit,
But when Moses went in before Yahweh to speak with him, he took the veil off, until he came out; and he came out, and spoke to the children of Israel that which he was commanded.
35
Copiii lui Israel se uitau la fața lui Moise și vedeau că pielea feței lui strălucea, și Moise își punea iarăși marama pe față până ce intra ca să vorbească cu Domnul.
iar fiii lui Israel vedeau că pielea feței lui Moise strălucea. Apoi Moise își punea din nou vălul pe față, până când intra să vorbească cu Domnul.
The children of Israel saw Moses’ face, that the skin of Moses’ face shone; so Moses put the veil on his face again, until he went in to speak with him.
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii