1
Mai mult face un nume bun decât untdelemnul mirositor, și ziua morții decât ziua nașterii.
Mai mult prețuiește un nume bun decât uleiul bun și ziua morții decât ziua nașterii.
A good name is better than fine perfume; and the day of death better than the day of one’s birth.
2
Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acolo îți aduci aminte de sfârșitul oricărui om, și cine trăiește își pune la inimă lucrul acesta.
Mai bine să mergi într-o casă de jale decât să mergi într-o casă a ospățului, căci acesta este sfârșitul oricărui om și cine trăiește, cugetă în inima lui la lucrul acesta.
It is better to go to the house of mourning than to go to the house of feasting; for that is the end of all men, and the living should take this to heart.
3
Mai bună este întristarea decât râsul, căci, prin întristarea feței, inima se face mai bună.
Mai bună este tristețea decât râsul, căci, prin întristarea feței, inima se face mai bună.
Sorrow is better than laughter; for by the sadness of the face the heart is made good.
4
Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.
Inima înțelepților este în casa bocetului, dar inima nesăbuiților este în casa petrecerii.
The heart of the wise is in the house of mourning; but the heart of fools is in the house of mirth.
5
Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului decât să asculți la cântecul celor fără minte.
Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului decât să auzi cântecul nesăbuiților.
It is better to hear the rebuke of the wise than for a man to hear the song of fools.
6
Căci râsul celor fără minte este ca pârâitul spinilor sub căldare. Și aceasta este o deșertăciune.
Căci, așa cum se aude trosnetul spinilor sub oală, tot așa este și râsul nesăbuitului! Și aceasta este o deșertăciune!
For as the crackling of thorns under a pot, so is the laughter of the fool. This also is vanity.
7
Averea luată prin silă înnebunește pe cel înțelept și mita strică inima.
Cu siguranță, asuprirea îl înnebunește pe înțelept, iar mita corupe inima.
Surely extortion makes the wise man foolish; and a bribe destroys the understanding.
8
Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui; mai bine cel bun la suflet decât cel îngâmfat.
Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui și mai bună este răbdarea decât mândria.
Better is the end of a thing than its beginning.
9
Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuiește în sânul nebunilor.
Nu te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuiește în sânul nesăbuiților.
Don’t be hasty in your spirit to be angry, for anger rests in the bosom of fools.
10
Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?” Căci nu din înțelepciune întrebi așa.
Să nu zici: „De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?“, căci nu din înțelepciune întrebi astfel!
Don’t say, “Why were the former days better than these?” For you do not ask wisely about this.
11
Înțelepciunea prețuiește cât o moștenire și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.
Înțelepciunea este bună, tot așa cum și moștenirea este bună și de folos celor ce văd soarele.
Wisdom is as good as an inheritance. Yes, it is more excellent for those who see the sun.
12
Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o au.
Căci înțelepciunea este un adăpost, așa cum și argintul este un adăpost, iar câștigul cunoașterii înțelepciunii este că își ține în viață stăpânii.
For wisdom is a defense, even as money is a defense; but the excellency of knowledge is that wisdom preserves the life of him who has it.
13
Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu! Cine poate să îndrepte ce a făcut El strâmb?
Caută să înțelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?
Consider the work of God, for who can make that straight which he has made crooked?
14
În ziua fericirii, fii fericit, și în ziua nenorocirii, gândește-te că Dumnezeu a făcut și pe una, și pe cealaltă, pentru ca omul să nu mai poată ști nimic din ce va fi după el.
În ziua cea bună, fii fericit! În ziua cea rea, cugetă: Dumnezeu a făcut-o și pe una și pe cealaltă, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre ce va fi după el.
In the day of prosperity be joyful, and in the day of adversity consider; yes, God has made the one side by side with the other, to the end that man should not find out anything after him.
15
Tot felul de lucruri am văzut în zilele deșertăciunii mele. Este câte un om fără prihană care piere în neprihănirea lui, și este câte un nelegiuit care o duce mult în răutatea lui.
Am văzut tot felul de lucruri în timpul vieții mele deșarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-și viața în nedreptatea lui.
All this I have seen in my days of vanity: there is a righteous man who perishes in his righteousness, and there is a wicked man who lives long in his evildoing.
16
Nu fi prea neprihănit și nu te arăta prea înțelept. Pentru ce să te pierzi singur?
Nu fi prea drept și nu te arăta nici prea înțelept! De ce să te distrugi singur?
Don’t be overly righteous, neither make yourself overly wise. Why should you destroy yourself?
17
Dar nu fi nici peste măsură de rău și nu fi fără minte. Pentru ce vrei să mori înainte de vreme?
Însă nu fi nici foarte rău și nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?
Don’t be too wicked, neither be foolish. Why should you die before your time?
18
Bine este să ții la aceasta, dar nici pe cealaltă să n-o lași din mână, căci cine se teme de Dumnezeu scapă din toate acestea.
Este bine să apuci acest sfat, iar pe celălalt să nu-l lași din mână, căci cine se teme de Dumnezeu va ieși cu bine din toate acestea.
It is good that you should take hold of this. Yes, also don’t withdraw your hand from that; for he who fears God will come out of them all.
19
Înțelepciunea face pe cel înțelept mai tare decât zece viteji care sunt într-o cetate.
Înțelepciunea dă mai multă putere înțeleptului decât ar da zece conducători unei cetăți.
Wisdom is a strength to the wise man more than ten rulers who are in a city.
20
Fiindcă pe pământ nu este niciun om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.
Fiindcă nu există pe pământ niciun om drept care să facă numai binele și să nu păcătuiască niciodată.
Surely there is not a righteous man on earth who does good and doesn’t sin.
21
Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!
În plus, să nu fii atent la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!
Also don’t take heed to all words that are spoken, lest you hear your servant curse you;
22
Căci știe inima ta de câte ori ai vorbit și tu de rău pe alții.
Tu știi în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuți i-ai blestemat pe alții.
for often your own heart knows that you yourself have likewise cursed others.
23
Toate acestea le-am cercetat cu înțelepciune. Am zis: „Mă voi înțelepți.” Dar înțelepciunea a rămas departe de mine.
Toate acestea le-am cercetat cu înțelepciune și mi-am zis: „Mă voi înțelepți“; dar înțelepciunea s-a îndepărtat de mine.
All this I have proved in wisdom. I said, “I will be wise;” but it was far from me.
24
Cu mult mai departe decât era mai înainte și ce adâncă! Cine o va putea găsi?
Orice ar fi ea, este departe și adâncă, da, adâncă. Cine o va găsi?
That which is, is far off and exceedingly deep. Who can find it out?
25
M-am apucat și am cercetat toate lucrurile cu gând să înțeleg, să adâncesc și să caut înțelepciunea și rostul lucrurilor și să pricep nebunia răutății și rătăcirea prostiei.
Mi-am îndreptat inima să cunosc, să cercetez și să caut înțelepciunea și sensul lucrurilor și să înțeleg stupiditatea răutății și nebunia nesăbuinței.
I turned around, and my heart sought to know and to search out, and to seek wisdom and the scheme of things, and to know that wickedness is stupidity, and that foolishness is madness.
26
Și am găsit că mai amară decât moartea este femeia a cărei inimă este o cursă și un laț și ale cărei mâini sunt niște lanțuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.
Și am descoperit că mai amară decât moartea, este femeia care este o capcană, a cărei inimă este un laț și ale cărei mâini sunt niște lanțuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.
I find more bitter than death the woman whose heart is snares and traps, whose hands are chains. Whoever pleases God shall escape from her; but the sinner will be ensnared by her.
27
Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetând lucrurile unul câte unul, ca să le pătrund rostul;
Privește! Am descoperit aceasta, zice oratorul, când cercetam lucrurile unul câte unul, ca să le găsesc sensul
“Behold, I have found this,” says the Preacher, “to one another, to find an explanation
28
iată ce-mi caută și acum sufletul și n-am găsit: din o mie am găsit un om, dar o femeie n-am găsit în toate acestea.
pe care sufletul meu îl tot căuta, dar nu-l găsea: dintr-o mie, am găsit un bărbat drept, însă n-am găsit o femeie dreaptă între toți aceștia.
which my soul still seeks, but I have not found. I have found one man among a thousand, but I have not found a woman among all those.
29
Numai iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe șiretenii.
Privește! Am descoperit un singur lucru: că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar el umblă cu multe șiretlicuri.
Behold, I have only found this: that God made mankind upright; but they search for many inventions.”
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) si Societatea Biblica Interconfesionala din Romania (SBIR) 2014
Detalii
Biblia, Noua Traducere Romaneasca™ NTR™ Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Detalii
Public Domain - Domeniu public
Detalii