Biblia Online

Citire paralela: VDC, NTR, WEBUS

Versiuni:
Dimensiune text:
100%
Versiuni:
100%
#
Versiunea Dumitru Cornilescu
Noua Traducere in Limba Romana
World English Bible US
1
Muștele moarte strică și acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot așa, puțină nebunie biruiește înțelepciunea și slava.
Așa cum muștele moarte strică și fermentează uleiul negustorului, tot astfel și puțină nebunie copleșește înțelepciunea și onoarea.
Dead flies cause the oil of the perfumer to produce an evil odor; so does a little folly outweigh wisdom and honor.
2
Inima înțeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului, la stânga lui.
Inima înțeleptului îl conduce drept, dar inima nesăbuitului îl rătăcește.
A wise man’s heart is at his right hand,
3
Și pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipsește mintea și spune tuturor că este un nebun!
Prostul umblă fără minte pe cale și se laudă tuturor cu prostia lui.
Yes also when the fool walks by the way, his understanding fails him, and he says to everyone that he is a fool.
4
Când izbucnește împotriva ta mânia celui ce stăpânește, nu-ți părăsi locul, căci sângele rece te păzește de mari păcate.
Dacă stăpânitorul se mânie pe tine, nu-ți pierde cumpătul, căci calmul te păzește de mari păcate.
If the spirit of the ruler rises up against you, don’t leave your place; for gentleness lays great offenses to rest.
5
Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală care vine de la cel ce cârmuiește:
Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală care vine din partea stăpânitorului:
There is an evil which I have seen under the sun, the sort of error which proceeds from the ruler.
6
nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogații stau în locuri de jos.
prostia este așezată în multe locuri înalte, iar cei bogați stau într-un loc de jos.
Folly is set in great dignity, and the rich sit in a low place.
7
Am văzut robi călări și voievozi mergând pe jos, ca niște robi.
Am văzut sclavi călare pe cai și prinți mergând pe jos ca niște sclavi.
I have seen servants on horses, and princes walking like servants on the earth.
8
Cine sapă groapa altuia cade el în ea și cine surpă un zid va fi mușcat de un șarpe.
Cel ce sapă o groapă va cădea în ea, iar pe cel ce pătrunde printr-un zid îl va mușca un șarpe.
He who digs a pit may fall into it; and whoever breaks through a wall may be bitten by a snake.
9
Cine sfărâmă pietre este rănit de ele și cine despică lemne este în primejdie.
Cine sfărâmă pietre este rănit de ele și cine crapă lemne se află în pericol din cauza lor.
Whoever carves out stones may be injured by them. Whoever splits wood may be endangered by it.
10
Când se tocește fierul și rămâne neascuțit, trebuie să-ți îndoiești puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înțelepciune.
Dacă fierul securii este tocit și omul nu-i ascute lama, trebuie să-ți intensifici eforturile, dar înțelepciunea îl ajută pe om să reușească.
If the ax is blunt, and one doesn’t sharpen the edge, then he must use more strength; but skill brings success.
11
Când mușcă șarpele fiindcă n-a fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câștig din meșteșugul lui.
Dacă șarpele mușcă, fără să fie descântat, stăpânul lui nu are niciun câștig.
If the snake bites before it is charmed, then is there no profit for the charmer’s tongue.
12
Cuvintele unui înțelept sunt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
Cuvintele gurii celui înțelept sunt plăcute, dar cel nesăbuit se face de rușine prin vorbirea sa.
The words of a wise man’s mouth are gracious; but a fool is swallowed by his own lips.
13
Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, și cel din urmă este o nebunie și mai rea.
Primele cuvinte ale gurii lui sunt prostești, iar sfârșitul vorbirii lui este nebunie răutăcioasă.
The beginning of the words of his mouth is foolishness; and the end of his talk is mischievous madness.
14
Nebunul spune o mulțime de vorbe, măcar că omul nu știe ce se va întâmpla. Și cine-i va spune ce va fi după el?
Și totuși, prostul spune o mulțime de vorbe. Omul nu știe ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?
A fool also multiplies words. Man doesn’t know what will be; and that which will be after him, who can tell him?
15
Truda nebunului obosește pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
Eforturile proștilor îl obosesc pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
The labor of fools wearies every one of them; for he doesn’t know how to go to the city.
16
Vai de tine, țară al cărei împărat este un copil și ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineață!
Vai de tine, țară, al cărei rege este un copil și ai cărei prinți chefuiesc dimineața!
Woe to you, land, when your king is a child, and your princes eat in the morning!
17
Ferice de tine, țară al cărei împărat este de neam mare și ai cărei voievozi mănâncă la vremea potrivită, ca să-și întărească puterile, nu ca să se dedea la beție!
Ferice de tine, țară, al cărei rege este de viță nobilă și ai cărei prinți dau ospețe la vremea potrivită, ca să se întărească și nu să se îmbete!
Happy are you, land, when your king is the son of nobles, and your princes eat in due season, for strength, and not for drunkenness!
18
Când mâinile sunt leneșe, se lasă grinda, și când se lenevesc mâinile, plouă în casă.
Din cauza leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneșe, plouă în casă.
By slothfulness the roof sinks in; and through idleness of the hands the house leaks.
19
Ospețele se fac pentru petrecere, vinul înveselește viața, iar argintul le dă pe toate.
Ospățul se face pentru veselie și vinul înveselește viața, dar argintul răspunde la toate.
A feast is made for laughter, and wine makes the life glad; and money is the answer for all things.
20
Nu blestema pe împărat nici chiar în gând și nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci, căci s-ar putea întâmpla ca pasărea cerului să-ți ducă vorba și un sol înaripat să-ți dea pe față vorbele.
Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în dormitorul tău, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ți ducă vorba și un sol înaripat să-ți dea pe față spusele.
Don’t curse the king, no, not in your thoughts; and don’t curse the rich in your bedroom, for a bird of the sky may carry your voice, and that which has wings may tell the matter.
Eclesiastul 10 · VDC
Swipe pentru alta versiune
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Muștele moarte strică și acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot așa, puțină nebunie biruiește înțelepciunea și slava.
Inima înțeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului, la stânga lui.
Și pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipsește mintea și spune tuturor că este un nebun!
Când izbucnește împotriva ta mânia celui ce stăpânește, nu-ți părăsi locul, căci sângele rece te păzește de mari păcate.
Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală care vine de la cel ce cârmuiește:
nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogații stau în locuri de jos.
Am văzut robi călări și voievozi mergând pe jos, ca niște robi.
Cine sapă groapa altuia cade el în ea și cine surpă un zid va fi mușcat de un șarpe.
Cine sfărâmă pietre este rănit de ele și cine despică lemne este în primejdie.
Când se tocește fierul și rămâne neascuțit, trebuie să-ți îndoiești puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înțelepciune.
Când mușcă șarpele fiindcă n-a fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câștig din meșteșugul lui.
Cuvintele unui înțelept sunt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, și cel din urmă este o nebunie și mai rea.
Nebunul spune o mulțime de vorbe, măcar că omul nu știe ce se va întâmpla. Și cine-i va spune ce va fi după el?
Truda nebunului obosește pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
Vai de tine, țară al cărei împărat este un copil și ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineață!
Ferice de tine, țară al cărei împărat este de neam mare și ai cărei voievozi mănâncă la vremea potrivită, ca să-și întărească puterile, nu ca să se dedea la beție!
Când mâinile sunt leneșe, se lasă grinda, și când se lenevesc mâinile, plouă în casă.
Ospețele se fac pentru petrecere, vinul înveselește viața, iar argintul le dă pe toate.
Nu blestema pe împărat nici chiar în gând și nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci, căci s-ar putea întâmpla ca pasărea cerului să-ți ducă vorba și un sol înaripat să-ți dea pe față vorbele.
Așa cum muștele moarte strică și fermentează uleiul negustorului, tot astfel și puțină nebunie copleșește înțelepciunea și onoarea.
Inima înțeleptului îl conduce drept, dar inima nesăbuitului îl rătăcește.
Prostul umblă fără minte pe cale și se laudă tuturor cu prostia lui.
Dacă stăpânitorul se mânie pe tine, nu-ți pierde cumpătul, căci calmul te păzește de mari păcate.
Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală care vine din partea stăpânitorului:
prostia este așezată în multe locuri înalte, iar cei bogați stau într-un loc de jos.
Am văzut sclavi călare pe cai și prinți mergând pe jos ca niște sclavi.
Cel ce sapă o groapă va cădea în ea, iar pe cel ce pătrunde printr-un zid îl va mușca un șarpe.
Cine sfărâmă pietre este rănit de ele și cine crapă lemne se află în pericol din cauza lor.
Dacă fierul securii este tocit și omul nu-i ascute lama, trebuie să-ți intensifici eforturile, dar înțelepciunea îl ajută pe om să reușească.
Dacă șarpele mușcă, fără să fie descântat, stăpânul lui nu are niciun câștig.
Cuvintele gurii celui înțelept sunt plăcute, dar cel nesăbuit se face de rușine prin vorbirea sa.
Primele cuvinte ale gurii lui sunt prostești, iar sfârșitul vorbirii lui este nebunie răutăcioasă.
Și totuși, prostul spune o mulțime de vorbe. Omul nu știe ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?
Eforturile proștilor îl obosesc pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
Vai de tine, țară, al cărei rege este un copil și ai cărei prinți chefuiesc dimineața!
Ferice de tine, țară, al cărei rege este de viță nobilă și ai cărei prinți dau ospețe la vremea potrivită, ca să se întărească și nu să se îmbete!
Din cauza leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneșe, plouă în casă.
Ospățul se face pentru veselie și vinul înveselește viața, dar argintul răspunde la toate.
Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în dormitorul tău, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ți ducă vorba și un sol înaripat să-ți dea pe față spusele.
Dead flies cause the oil of the perfumer to produce an evil odor; so does a little folly outweigh wisdom and honor.
A wise man’s heart is at his right hand,
Yes also when the fool walks by the way, his understanding fails him, and he says to everyone that he is a fool.
If the spirit of the ruler rises up against you, don’t leave your place; for gentleness lays great offenses to rest.
There is an evil which I have seen under the sun, the sort of error which proceeds from the ruler.
Folly is set in great dignity, and the rich sit in a low place.
I have seen servants on horses, and princes walking like servants on the earth.
He who digs a pit may fall into it; and whoever breaks through a wall may be bitten by a snake.
Whoever carves out stones may be injured by them. Whoever splits wood may be endangered by it.
If the ax is blunt, and one doesn’t sharpen the edge, then he must use more strength; but skill brings success.
If the snake bites before it is charmed, then is there no profit for the charmer’s tongue.
The words of a wise man’s mouth are gracious; but a fool is swallowed by his own lips.
The beginning of the words of his mouth is foolishness; and the end of his talk is mischievous madness.
A fool also multiplies words. Man doesn’t know what will be; and that which will be after him, who can tell him?
The labor of fools wearies every one of them; for he doesn’t know how to go to the city.
Woe to you, land, when your king is a child, and your princes eat in the morning!
Happy are you, land, when your king is the son of nobles, and your princes eat in due season, for strength, and not for drunkenness!
By slothfulness the roof sinks in; and through idleness of the hands the house leaks.
A feast is made for laughter, and wine makes the life glad; and money is the answer for all things.
Don’t curse the king, no, not in your thoughts; and don’t curse the rich in your bedroom, for a bird of the sky may carry your voice, and that which has wings may tell the matter.