Biblia Online

Citire paralela: VDC, NTR, WEBUS

Versiuni:
Dimensiune text:
100%
Versiuni:
100%
#
Versiunea Dumitru Cornilescu
Noua Traducere in Limba Romana
World English Bible US
1
Ioas avea șapte ani când a ajuns împărat și a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Țibia, din Beer-Șeba.
Ioaș era în vârstă de șapte ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de patruzeci de ani. Mama lui se numea Țibia și era din Beer-Șeba.
Joash was seven years old when he began to reign, and he reigned forty years in Jerusalem. His mother’s name was Zibiah, of Beersheba.
2
Ioas a făcut ce este bine înaintea Domnului în tot timpul vieții preotului Iehoiada.
Ioaș a făcut ce este drept înaintea ochilor Domnului, în toate zilele preotului Iehoiada.
Joash did that which was right in Yahweh’s eyes all the days of Jehoiada the priest.
3
Iehoiada a luat pentru Ioas două neveste și Ioas a născut fii și fiice.
Iehoiada i-a ales două soții și, astfel, lui Ioaș i s-au născut fii și fiice.
Jehoiada took for him two wives, and he became the father of sons and daughters.
4
După aceea, Ioas și-a pus de gând să dreagă Casa Domnului.
După aceea, Ioaș s-a hotărât în inima lui să restaureze Casa Domnului.
After this, Joash intended to restore Yahweh’s house.
5
A strâns pe preoți și pe leviți și le-a zis: „Duceți-vă prin cetățile lui Iuda și strângeți bani din tot Israelul, pe fiecare an, pentru dregerea Casei Dumnezeului vostru. Și grăbiți-vă cu lucrul acesta.” Dar leviții nu s-au grăbit.
A convocat preoții și leviții și le-a zis: „Duceți-vă în cetățile lui Iuda și strângeți de la tot Israelul contribuția anuală pentru restaurarea Casei Dumnezeului vostru. Împliniți-vă degrabă însărcinarea!“. Dar leviții nu s-au grăbit.
He gathered together the priests and the Levites, and said to them, “Go out to the cities of Judah, and gather money to repair the house of your God from all Israel from year to year. See that you expedite this matter.” However the Levites didn’t do it right away.
6
Împăratul a chemat pe marele preot Iehoiada și i-a zis: „Pentru ce n-ai vegheat ca leviții să strângă din Iuda și din Ierusalim darea poruncită de Moise, robul Domnului, și pusă pe adunarea lui Israel pentru cortul mărturiei?
Regele l-a chemat pe Iehoiada, preotul conducător, și i-a zis: „De ce nu ai vegheat ca leviții să strângă din Iuda și din Ierusalim contribuția stabilită de Moise, slujitorul Domnului, și de adunarea lui Israel pentru Cortul Mărturiei?
The king called for Jehoiada the chief, and said to him, “Why haven’t you required of the Levites to bring in the tax of Moses the servant of Yahweh, and of the assembly of Israel, out of Judah and out of Jerusalem, for the Tent of the Testimony?”
7
Căci nelegiuita aceea de Atalia și fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu și au întrebuințat în slujba baalilor toate lucrurile închinate Casei Domnului.”
Căci ticăloasa aceea de Atalia și fiii ei au despuiat Casa lui Dumnezeu și au dedicat baalilor toate lucrurile sfinte ale Casei Domnului“.
For the sons of Athaliah, that wicked woman, had broken up God’s house; and they also gave all the dedicated things of Yahweh’s house to the Baals.
8
Atunci, împăratul a poruncit să se facă o ladă și să se pună afară la poarta Casei Domnului.
La porunca regelui, au făcut un cufăr și l-au pus afară, la poarta Casei Domnului.
So the king commanded, and they made a chest, and set it outside at the gate of Yahweh’s house.
9
Și s-a dat de veste în Iuda și în Ierusalim ca să se aducă Domnului darea pusă de Moise, robul Domnului, pe Israel în pustie.
Apoi au anunțat în Iuda și în Ierusalim să se aducă Domnului contribuția pe care Moise, slujitorul lui Dumnezeu, i-a stabilit-o lui Israel în deșert.
They made a proclamation through Judah and Jerusalem, to bring in for Yahweh the tax that Moses the servant of God laid on Israel in the wilderness.
10
Toate căpeteniile și tot poporul s-au bucurat de lucrul acesta și au adus și au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit.
Toate căpeteniile și întregul popor și-au adus contribuția cu bucurie, până când cufărul s-a umplut.
All the princes and all the people rejoiced, and brought in, and cast into the chest, until they had filled it.
11
Când vedeau leviții că e mult argint în ladă și că era vremea ca s-o dea în mâinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau și o puneau iarăși la loc. Așa făceau în fiecare zi și au strâns mult argint.
Ori de câte ori cufărul era dus de către leviți la cei puși responsabili de rege, atunci când vedeau că era prea mult argint în el, venea scribul regelui împreună cu slujbașul preotului conducător și goleau cufărul. Apoi leviții îl luau și îl duceau înapoi la locul lui. Așa făceau în fiecare zi și, astfel, au strâns mult argint.
Whenever the chest was brought to the king’s officers by the hand of the Levites, and when they saw that there was much money, the king’s scribe and the chief priest’s officer came and emptied the chest, and took it, and carried it to its place again. Thus they did day by day, and gathered money in abundance.
12
Împăratul și Iehoiada îl dădeau meșterilor însărcinați cu facerea lucrării în Casa Domnului, care tocmeau cioplitori de piatră și tâmplari, ca să dreagă Casa Domnului, precum și lucrători în fier și aramă, ca să dreagă Casa Domnului.
Apoi regele și Iehoiada dădeau argintul celor ce se ocupau cu lucrarea de slujire la Casa Domnului, iar aceștia plăteau zidari și tâmplari care să restaureze Casa Domnului, precum și lucrători în fier și în bronz care să repare Casa Domnului.
The king and Jehoiada gave it to those who did the work of the service of Yahweh’s house. They hired masons and carpenters to restore Yahweh’s house, and also those who worked iron and bronze to repair Yahweh’s house.
13
Lucrătorii s-au apucat de lucru și au isprăvit ce era de dres; au pus Casa lui Dumnezeu iarăși în stare bună și au întărit-o.
Lucrătorii s-au apucat de treabă și, astfel, prin lucrarea mâinilor lor, restaurarea a înaintat până când au adus Casa lui Dumnezeu în stare bună și au consolidat-o.
So the workmen worked, and the work of repairing went forward in their hands. They set up God’s house as it was designed, and strengthened it.
14
Când au isprăvit, au adus înaintea împăratului și înaintea lui Iehoiada argintul care mai rămăsese. Și cu el au făcut unelte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă și pentru arderile-de-tot, pahare și alte scule de aur și de argint. Și, în tot timpul vieții lui Iehoiada, au adus necurmat arderi-de-tot în Casa Domnului.
Când au terminat, au adus înaintea regelui și a lui Iehoiada argintul rămas. Din el au făcut obiecte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă și pentru arderile-de-tot, vase, precum și alte obiecte de aur și de argint. Pe parcursul vieții lui Iehoiada s-au adus tot timpul arderi-de-tot la Casa Domnului.
When they had finished, they brought the rest of the money before the king and Jehoiada, from which were made vessels for Yahweh’s house, even vessels with which to minister and to offer, including spoons and vessels of gold and silver. They offered burnt offerings in Yahweh’s house continually all the days of Jehoiada.
15
Iehoiada a murit bătrân și sătul de zile. La moarte, avea o sută treizeci de ani.
Iehoiada a murit bătrân și sătul de zile. La moartea sa, avea o sută treizeci de ani.
But Jehoiada grew old and was full of days, and he died. He was one hundred thirty years old when he died.
16
L-au îngropat în cetatea lui David, la un loc cu împărații, pentru că făcuse bine în Israel, și față de Dumnezeu, și față de Casa Lui. Ioas și închinarea la idoli
L-au înmormântat în Cetatea lui David, la un loc cu regii, căci făcuse mult bine în Israel, atât cu privire la Dumnezeu, cât și cu privire la Casa Lui.
They buried him in David’s city among the kings, because he had done good in Israel, and toward God and his house.
17
După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit și s-au închinat înaintea împăratului. Atunci, împăratul i-a ascultat.
După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit și s-au plecat înaintea regelui. Atunci regele a ascultat de ei.
Now after the death of Jehoiada, the princes of Judah came and bowed down to the king. Then the king listened to them.
18
Și au părăsit Casa Domnului Dumnezeului părinților lor și au slujit astarteelor și idolilor. Mânia Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului, pentru că se făcuseră vinovați în felul acesta.
Au părăsit Casa Domnului, Dumnezeul strămoșilor lor, au slujit așerelor și idolilor. Mânia Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului din cauza acestei vinovății a lor.
They abandoned the house of Yahweh, the God of their fathers, and served the Asherah poles and the idols, so wrath came on Judah and Jerusalem for this their guiltiness.
19
Domnul a trimis la ei proroci să-i întoarcă înapoi la El, dar n-au ascultat de înștiințările pe care le-au primit.
Domnul le-a trimis profeți ca să-i întoarcă la El, să mărturisească împotriva lor, dar poporul nu a vrut să asculte.
Yet he sent prophets to them to bring them again to Yahweh, and they testified against them; but they would not listen.
20
Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El s-a înfățișat înaintea poporului și i-a zis: „Așa vorbește Dumnezeu: ‘Pentru ce călcați poruncile Domnului? Nu veți propăși. Pentru că ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi.’”
Atunci Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El a stat înaintea poporului și le-a zis: „Așa vorbește Dumnezeu: «De ce ați încălcat poruncile Domnului? Nu veți reuși! Fiindcă L-ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi!»“.
The Spirit of God came on Zechariah the son of Jehoiada the priest; and he stood above the people, and said to them, “God says, ‘Why do you disobey Yahweh’s commandments, so that you can’t prosper? Because you have forsaken Yahweh, he has also forsaken you.’”
21
Și au uneltit împotriva lui și l-au ucis cu pietre, din porunca împăratului, în curtea Casei Domnului.
Ei însă au conspirat împotriva lui și, la porunca regelui, l-au omorât cu pietre în curtea Casei Domnului.
They conspired against him, and stoned him with stones at the commandment of the king in the court of Yahweh’s house.
22
Împăratul Ioas nu și-a adus aminte de bunăvoința pe care o avusese față de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, și a omorât pe fiul lui. Zaharia a zis când a murit: „Domnul să vadă și să judece!”
Regele Ioaș nu și-a amintit de tot binele pe care i l-a făcut Iehoiada, tatăl acestuia, și i-a ucis fiul. În timp ce murea, Zaharia a zis: „Domnul să vadă și să judece!“.
Thus Joash the king didn’t remember the kindness which Jehoiada his father had done to him, but killed his son. When he died, he said, “May Yahweh look at it, and repay it.”
23
După trecerea anului, oastea sirienilor s-a suit împotriva lui Ioas și a venit în Iuda și la Ierusalim. Au omorât din popor pe toate căpeteniile poporului și au trimis împăratului toată prada la Damasc.
Un an mai târziu, armata Aramului a venit împotriva lui Ioaș. Ei au venit în Iuda și la Ierusalim și au nimicit din țară toate căpeteniile poporului, iar prada au trimis-o în întregime regelui din Damasc.
At the end of the year, the army of the Syrians came up against him. They came to Judah and Jerusalem, and destroyed all the princes of the people from among the people, and sent all their plunder to the king of Damascus.
24
Oastea sirienilor a venit cu un mic număr de oameni. Totuși Domnul a dat în mâinile lor o oaste foarte însemnată, pentru că părăsiseră pe Domnul Dumnezeul părinților lor. Astfel au pedepsit sirienii pe Ioas.
Chiar dacă armata Aramului a venit cu un mic număr de oameni, Domnul a dat în mâinile lor armata mult mai numeroasă a celor din Iuda, căci aceștia Îl părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul strămoșilor lor. Și, astfel, ei au adus judecata asupra lui Ioaș.
For the army of the Syrians came with a small company of men; and Yahweh delivered a very great army into their hand, because they had forsaken Yahweh, the God of their fathers. So they executed judgment on Joash.
25
Când au plecat de la el, după ce-l lăsaseră în mari suferințe, slujitorii lui au uneltit împotriva lui din pricina sângelui fiului preotului Iehoiada. L-au omorât în patul lui și a murit. L-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele împăraților.
Când arameii au plecat de la el, l-au lăsat în chinuri mari. Slujitorii săi au conspirat împotriva lui, din cauza sângelui fiului preotului Iehoiada, și l-au ucis în patul lui. El a murit și a fost înmormântat în Cetatea lui David. Dar nu a fost înmormântat în mormintele regilor.
When they had departed from him (for they left him seriously wounded), his own servants conspired against him for the blood of the sons of Jehoiada the priest, and killed him on his bed, and he died. They buried him in David’s city, but they didn’t bury him in the tombs of the kings.
26
Iată pe cei ce au uneltit împotriva lui: Zabad, fiul Șimeatei, o femeie amonită, și Iozabad, fiul Șimritei, o femeie moabită.
Cei care au conspirat împotriva lui au fost Zabad, fiul amonitei Șimat, și Iehozabad, fiul moabitei Șimrit.
These are those who conspired against him: Zabad the son of Shimeath the Ammonitess and Jehozabad the son of Shimrith the Moabitess.
27
Cât despre fiii lui, despre marele număr de prorocii făcute cu privire la el și despre dregerea Casei lui Dumnezeu, toate acestea sunt scrise în istoria din cartea împăraților. În locul lui a domnit fiul său Amația.
Cele privitoare la fiii săi, la numeroasele rostiri despre el și la restaurarea Casei lui Dumnezeu, iată că sunt scrise în „Relatarea Cărții Regilor“. În locul lui a domnit fiul său Amația.
Now concerning his sons, the greatness of the burdens laid on him, and the rebuilding of God’s house, behold, they are written in the commentary of the book of the kings. Amaziah his son reigned in his place.
2 Cronici 24 · VDC
Swipe pentru alta versiune
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
Ioas avea șapte ani când a ajuns împărat și a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Țibia, din Beer-Șeba.
Ioas a făcut ce este bine înaintea Domnului în tot timpul vieții preotului Iehoiada.
Iehoiada a luat pentru Ioas două neveste și Ioas a născut fii și fiice.
După aceea, Ioas și-a pus de gând să dreagă Casa Domnului.
A strâns pe preoți și pe leviți și le-a zis: „Duceți-vă prin cetățile lui Iuda și strângeți bani din tot Israelul, pe fiecare an, pentru dregerea Casei Dumnezeului vostru. Și grăbiți-vă cu lucrul acesta.” Dar leviții nu s-au grăbit.
Împăratul a chemat pe marele preot Iehoiada și i-a zis: „Pentru ce n-ai vegheat ca leviții să strângă din Iuda și din Ierusalim darea poruncită de Moise, robul Domnului, și pusă pe adunarea lui Israel pentru cortul mărturiei?
Căci nelegiuita aceea de Atalia și fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu și au întrebuințat în slujba baalilor toate lucrurile închinate Casei Domnului.”
Atunci, împăratul a poruncit să se facă o ladă și să se pună afară la poarta Casei Domnului.
Și s-a dat de veste în Iuda și în Ierusalim ca să se aducă Domnului darea pusă de Moise, robul Domnului, pe Israel în pustie.
Toate căpeteniile și tot poporul s-au bucurat de lucrul acesta și au adus și au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit.
Când vedeau leviții că e mult argint în ladă și că era vremea ca s-o dea în mâinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau și o puneau iarăși la loc. Așa făceau în fiecare zi și au strâns mult argint.
Împăratul și Iehoiada îl dădeau meșterilor însărcinați cu facerea lucrării în Casa Domnului, care tocmeau cioplitori de piatră și tâmplari, ca să dreagă Casa Domnului, precum și lucrători în fier și aramă, ca să dreagă Casa Domnului.
Lucrătorii s-au apucat de lucru și au isprăvit ce era de dres; au pus Casa lui Dumnezeu iarăși în stare bună și au întărit-o.
Când au isprăvit, au adus înaintea împăratului și înaintea lui Iehoiada argintul care mai rămăsese. Și cu el au făcut unelte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă și pentru arderile-de-tot, pahare și alte scule de aur și de argint. Și, în tot timpul vieții lui Iehoiada, au adus necurmat arderi-de-tot în Casa Domnului.
Iehoiada a murit bătrân și sătul de zile. La moarte, avea o sută treizeci de ani.
L-au îngropat în cetatea lui David, la un loc cu împărații, pentru că făcuse bine în Israel, și față de Dumnezeu, și față de Casa Lui. Ioas și închinarea la idoli
După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit și s-au închinat înaintea împăratului. Atunci, împăratul i-a ascultat.
Și au părăsit Casa Domnului Dumnezeului părinților lor și au slujit astarteelor și idolilor. Mânia Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului, pentru că se făcuseră vinovați în felul acesta.
Domnul a trimis la ei proroci să-i întoarcă înapoi la El, dar n-au ascultat de înștiințările pe care le-au primit.
Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El s-a înfățișat înaintea poporului și i-a zis: „Așa vorbește Dumnezeu: ‘Pentru ce călcați poruncile Domnului? Nu veți propăși. Pentru că ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi.’”
Și au uneltit împotriva lui și l-au ucis cu pietre, din porunca împăratului, în curtea Casei Domnului.
Împăratul Ioas nu și-a adus aminte de bunăvoința pe care o avusese față de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, și a omorât pe fiul lui. Zaharia a zis când a murit: „Domnul să vadă și să judece!”
După trecerea anului, oastea sirienilor s-a suit împotriva lui Ioas și a venit în Iuda și la Ierusalim. Au omorât din popor pe toate căpeteniile poporului și au trimis împăratului toată prada la Damasc.
Oastea sirienilor a venit cu un mic număr de oameni. Totuși Domnul a dat în mâinile lor o oaste foarte însemnată, pentru că părăsiseră pe Domnul Dumnezeul părinților lor. Astfel au pedepsit sirienii pe Ioas.
Când au plecat de la el, după ce-l lăsaseră în mari suferințe, slujitorii lui au uneltit împotriva lui din pricina sângelui fiului preotului Iehoiada. L-au omorât în patul lui și a murit. L-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele împăraților.
Iată pe cei ce au uneltit împotriva lui: Zabad, fiul Șimeatei, o femeie amonită, și Iozabad, fiul Șimritei, o femeie moabită.
Cât despre fiii lui, despre marele număr de prorocii făcute cu privire la el și despre dregerea Casei lui Dumnezeu, toate acestea sunt scrise în istoria din cartea împăraților. În locul lui a domnit fiul său Amația.
Ioaș era în vârstă de șapte ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de patruzeci de ani. Mama lui se numea Țibia și era din Beer-Șeba.
Ioaș a făcut ce este drept înaintea ochilor Domnului, în toate zilele preotului Iehoiada.
Iehoiada i-a ales două soții și, astfel, lui Ioaș i s-au născut fii și fiice.
După aceea, Ioaș s-a hotărât în inima lui să restaureze Casa Domnului.
A convocat preoții și leviții și le-a zis: „Duceți-vă în cetățile lui Iuda și strângeți de la tot Israelul contribuția anuală pentru restaurarea Casei Dumnezeului vostru. Împliniți-vă degrabă însărcinarea!“. Dar leviții nu s-au grăbit.
Regele l-a chemat pe Iehoiada, preotul conducător, și i-a zis: „De ce nu ai vegheat ca leviții să strângă din Iuda și din Ierusalim contribuția stabilită de Moise, slujitorul Domnului, și de adunarea lui Israel pentru Cortul Mărturiei?
Căci ticăloasa aceea de Atalia și fiii ei au despuiat Casa lui Dumnezeu și au dedicat baalilor toate lucrurile sfinte ale Casei Domnului“.
La porunca regelui, au făcut un cufăr și l-au pus afară, la poarta Casei Domnului.
Apoi au anunțat în Iuda și în Ierusalim să se aducă Domnului contribuția pe care Moise, slujitorul lui Dumnezeu, i-a stabilit-o lui Israel în deșert.
Toate căpeteniile și întregul popor și-au adus contribuția cu bucurie, până când cufărul s-a umplut.
Ori de câte ori cufărul era dus de către leviți la cei puși responsabili de rege, atunci când vedeau că era prea mult argint în el, venea scribul regelui împreună cu slujbașul preotului conducător și goleau cufărul. Apoi leviții îl luau și îl duceau înapoi la locul lui. Așa făceau în fiecare zi și, astfel, au strâns mult argint.
Apoi regele și Iehoiada dădeau argintul celor ce se ocupau cu lucrarea de slujire la Casa Domnului, iar aceștia plăteau zidari și tâmplari care să restaureze Casa Domnului, precum și lucrători în fier și în bronz care să repare Casa Domnului.
Lucrătorii s-au apucat de treabă și, astfel, prin lucrarea mâinilor lor, restaurarea a înaintat până când au adus Casa lui Dumnezeu în stare bună și au consolidat-o.
Când au terminat, au adus înaintea regelui și a lui Iehoiada argintul rămas. Din el au făcut obiecte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă și pentru arderile-de-tot, vase, precum și alte obiecte de aur și de argint. Pe parcursul vieții lui Iehoiada s-au adus tot timpul arderi-de-tot la Casa Domnului.
Iehoiada a murit bătrân și sătul de zile. La moartea sa, avea o sută treizeci de ani.
L-au înmormântat în Cetatea lui David, la un loc cu regii, căci făcuse mult bine în Israel, atât cu privire la Dumnezeu, cât și cu privire la Casa Lui.
După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit și s-au plecat înaintea regelui. Atunci regele a ascultat de ei.
Au părăsit Casa Domnului, Dumnezeul strămoșilor lor, au slujit așerelor și idolilor. Mânia Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului din cauza acestei vinovății a lor.
Domnul le-a trimis profeți ca să-i întoarcă la El, să mărturisească împotriva lor, dar poporul nu a vrut să asculte.
Atunci Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El a stat înaintea poporului și le-a zis: „Așa vorbește Dumnezeu: «De ce ați încălcat poruncile Domnului? Nu veți reuși! Fiindcă L-ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi!»“.
Ei însă au conspirat împotriva lui și, la porunca regelui, l-au omorât cu pietre în curtea Casei Domnului.
Regele Ioaș nu și-a amintit de tot binele pe care i l-a făcut Iehoiada, tatăl acestuia, și i-a ucis fiul. În timp ce murea, Zaharia a zis: „Domnul să vadă și să judece!“.
Un an mai târziu, armata Aramului a venit împotriva lui Ioaș. Ei au venit în Iuda și la Ierusalim și au nimicit din țară toate căpeteniile poporului, iar prada au trimis-o în întregime regelui din Damasc.
Chiar dacă armata Aramului a venit cu un mic număr de oameni, Domnul a dat în mâinile lor armata mult mai numeroasă a celor din Iuda, căci aceștia Îl părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul strămoșilor lor. Și, astfel, ei au adus judecata asupra lui Ioaș.
Când arameii au plecat de la el, l-au lăsat în chinuri mari. Slujitorii săi au conspirat împotriva lui, din cauza sângelui fiului preotului Iehoiada, și l-au ucis în patul lui. El a murit și a fost înmormântat în Cetatea lui David. Dar nu a fost înmormântat în mormintele regilor.
Cei care au conspirat împotriva lui au fost Zabad, fiul amonitei Șimat, și Iehozabad, fiul moabitei Șimrit.
Cele privitoare la fiii săi, la numeroasele rostiri despre el și la restaurarea Casei lui Dumnezeu, iată că sunt scrise în „Relatarea Cărții Regilor“. În locul lui a domnit fiul său Amația.
Joash was seven years old when he began to reign, and he reigned forty years in Jerusalem. His mother’s name was Zibiah, of Beersheba.
Joash did that which was right in Yahweh’s eyes all the days of Jehoiada the priest.
Jehoiada took for him two wives, and he became the father of sons and daughters.
After this, Joash intended to restore Yahweh’s house.
He gathered together the priests and the Levites, and said to them, “Go out to the cities of Judah, and gather money to repair the house of your God from all Israel from year to year. See that you expedite this matter.” However the Levites didn’t do it right away.
The king called for Jehoiada the chief, and said to him, “Why haven’t you required of the Levites to bring in the tax of Moses the servant of Yahweh, and of the assembly of Israel, out of Judah and out of Jerusalem, for the Tent of the Testimony?”
For the sons of Athaliah, that wicked woman, had broken up God’s house; and they also gave all the dedicated things of Yahweh’s house to the Baals.
So the king commanded, and they made a chest, and set it outside at the gate of Yahweh’s house.
They made a proclamation through Judah and Jerusalem, to bring in for Yahweh the tax that Moses the servant of God laid on Israel in the wilderness.
All the princes and all the people rejoiced, and brought in, and cast into the chest, until they had filled it.
Whenever the chest was brought to the king’s officers by the hand of the Levites, and when they saw that there was much money, the king’s scribe and the chief priest’s officer came and emptied the chest, and took it, and carried it to its place again. Thus they did day by day, and gathered money in abundance.
The king and Jehoiada gave it to those who did the work of the service of Yahweh’s house. They hired masons and carpenters to restore Yahweh’s house, and also those who worked iron and bronze to repair Yahweh’s house.
So the workmen worked, and the work of repairing went forward in their hands. They set up God’s house as it was designed, and strengthened it.
When they had finished, they brought the rest of the money before the king and Jehoiada, from which were made vessels for Yahweh’s house, even vessels with which to minister and to offer, including spoons and vessels of gold and silver. They offered burnt offerings in Yahweh’s house continually all the days of Jehoiada.
But Jehoiada grew old and was full of days, and he died. He was one hundred thirty years old when he died.
They buried him in David’s city among the kings, because he had done good in Israel, and toward God and his house.
Now after the death of Jehoiada, the princes of Judah came and bowed down to the king. Then the king listened to them.
They abandoned the house of Yahweh, the God of their fathers, and served the Asherah poles and the idols, so wrath came on Judah and Jerusalem for this their guiltiness.
Yet he sent prophets to them to bring them again to Yahweh, and they testified against them; but they would not listen.
The Spirit of God came on Zechariah the son of Jehoiada the priest; and he stood above the people, and said to them, “God says, ‘Why do you disobey Yahweh’s commandments, so that you can’t prosper? Because you have forsaken Yahweh, he has also forsaken you.’”
They conspired against him, and stoned him with stones at the commandment of the king in the court of Yahweh’s house.
Thus Joash the king didn’t remember the kindness which Jehoiada his father had done to him, but killed his son. When he died, he said, “May Yahweh look at it, and repay it.”
At the end of the year, the army of the Syrians came up against him. They came to Judah and Jerusalem, and destroyed all the princes of the people from among the people, and sent all their plunder to the king of Damascus.
For the army of the Syrians came with a small company of men; and Yahweh delivered a very great army into their hand, because they had forsaken Yahweh, the God of their fathers. So they executed judgment on Joash.
When they had departed from him (for they left him seriously wounded), his own servants conspired against him for the blood of the sons of Jehoiada the priest, and killed him on his bed, and he died. They buried him in David’s city, but they didn’t bury him in the tombs of the kings.
These are those who conspired against him: Zabad the son of Shimeath the Ammonitess and Jehozabad the son of Shimrith the Moabitess.
Now concerning his sons, the greatness of the burdens laid on him, and the rebuilding of God’s house, behold, they are written in the commentary of the book of the kings. Amaziah his son reigned in his place.